Asociația care monitorizează proiectele de infrastructură mare din România, despre centura Clujului: ”motive serioase de îngrijorare”
AdministrațieTop News by Actual de Cluj - feb. 20, 2025 0 325
Asociația care monitorizează proiectele de infrastructură mare din România, Pro Infrastructura, analizează situația trâmbițatei centuri metropolitane a orașului Cluj-Napoca și spune că există mai multe motive de îngrijorare, în contextul în care a fost desemnat câștigătorul pentru proiectarea și execuția tronsonului dintre nodurile 5 și 18 ale centurii, singurul ofertant.
Asociația arată că marți 18 18 februarie a fost desemnat câștigătorul pentru proiectarea și execuția tronsonului respectiv. Este vorba de unicul ofertant, bistrițenii de la Dimex în asociere cu două companii plus alți 19 subcontractori balcanici. ”Aici suntem, după 7 ani de la preluarea proiectului de către Primăria Cluj-Napoca: 5 ani de studii și 2 ani de licitații, din care două ratate”, comentează reprezentanții asociației. Aceștia adaugă că la prima vedere vestea e îmbucurătoare. Dar, la o analiză mai atentă, există mai multe motive serioase de îngrijorare: capacitatea sau incapacitatea antreprenorului Dimex , riscul de pierdere a fondurilor europene și costurile neeligibile apreciate ca ”enorme” care trebuie plătite de stat.
Asociația arată că Dimex este ”o dezamăgire” pe mini-lotul drumului expres de cinci kilometri de la Tureni, conexiunea dintre Autostrada A3 și DN1. ”Promisiuni optimiste, inaugurare în decembrie 2024, termen contractual (februarie 2025) depășit cu luni bune. Sperăm ca tranzitarea Turdei să devină istorie în mai-iunie. Dar nu pariem pe asta”.
”Dacă asta este „performanța” Dimex pe un ciot cu dificultate medie, avem mari dubii că pot duce la bun sfârșit, într-un termen rezonabil, un proiect de vreo 10 ori mai complex tehnic, birocratic și financiar. Greu de crezut că bistrițenii vor avea puterea financiară să ducă șantierul la final în condițiile în care România riscă să plătească toate costurile din buzunar. De ce? Fiindcă administrația Boc nu e în stare să facă o licitație corectă cap-coadă. Centura a fost scoasă la licitație prima dată cu un preț mult subevaluat și nu a atras niciun constructor. În a doua rundă tot Dimex (cu Con-A) a depus singura ofertă, declarată inadmisibilă de primărie după vreo patru luni de cugetări intense”, arată asociația.
În timpul celei de-a treia încercări, actuala, Primăria a crescut valoarea estimată cu 15% după ce ofertele – singura de fapt, Dimex – au fost depuse. ”Deși legală, această manevră administrativă nu este acceptată de Comisia Europeană deoarece denaturează concurența”, comentează Pro Infrastructura. ”Și pe bună dreptate. Nu poți schimba regulile în timpul jocului. Foarte probabil, un cost cu 15% mai mare ar fi atras și alți competitori. Așa, a fost unul singur care, coincidență, are o ofertă cu 15% peste valoarea estimată inițial”.
”Se repetă așadar șablonul de la metroul ușor clujean. Altă coincidență, unde aceeași primărie a mărit costul estimat tot în timpul licitației, iar Comisia Europeană a retras finanțarea din PNRR”, arată asociația. ”Prin urmare, ar fi catastrofal ca România să piardă toți banii europeni disponibili atât la metrou cât și la centură, pe PNRR, Programul Transport și chiar pe următorul exercițiu financiar UE post-2030 din cauza procedurilor de achiziție viciate. Alternativa? Bani doar din bugetul de stat. O himeră”.
Ca să evităm pierderea fondurilor europene, o posibilă soluție, care acum pare tardivă, ar fi fost anularea licitației și relansarea ei la preț +15% din capul locului, în speranța că așa vor veni și constructori mai puternici. ”Dar o triplă anulare nu dă bine la CV pentru domnul Boc”, susține asociația.
În ce privește costurile neeligibile, din care mare parte sunt exproprierile care se ridică la aproximativ 200 de milioane de euro pe grila notarială, ”în realitate suma finală obținută în instanță de proprietari fiind probabil semnificativ mai mare, având în vedere scorurile de pe piața imobiliară locală”.
Totodată asociația amintește că nu s-au licitat încă segmente importante din centură, astfel încât să devină complet funcțională. ”De exemplu, între nodurile 1 și 5 s-a așternut batista pe țambal, spre disperarea celor 60.000 floreșteni care fac naveta spre centrul orașului. Capătul estic, nodurile 18-20, nu este nici el lansat”.
Citește și:
