Arhitectul Șerban Țigănaș dezvăluie culisele proiectului Centrului de Transplant din Cluj care a câștigat cel mai mare concurs de soluții organizat în România
ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Actual de Cluj - sept. 08, 2020 0 1541
Un contact stabilit cu doi români interesați de România dar care lucrează într-un birou spaniol cu experiență în concursuri și proiecte din domeniul medical și o ambiție de a fi pe piața din domeniul sănătății. Așa s-a născut colaborarea între Dico și Țigănaș cu biroul spaniol Pinearq din proiectul desemnat câștigător al celui mai mare concurs de soluții organizat în România, raportat la valoarea premiilor, cel pentru Centrul Integrat de Transplant cu 300 de paturi dorit în Cluj-Napoca pe un teren de 1,5 hectare din centrul orașului.
Arhitectul Șerban Țigănaș a vorbit pentru Actualdecluj.ro despre culisele colaborării cu spaniolii de la Pinearq dar și despre ambiția biroului din Cluj în care e partener – Dico și Țigănaș – de a ataca proiecte din sectorul medical, mai ales că, de exemplu, la Cluj s-au ocupat recent de un proiect de spital privat din centrul orașului.
Voiau proiectul Spitalul Regional de Urgență și căutau parteneri pentru a-l face împreună
„În urmă cu peste un an aveam o discuție strategică în biroul Dico și Țigănaș și ne propuneam să acordăm atenție pieței de proiecte din domeniul sănătății, din România. Motivul era faptul că, observând necesitatea unor astfel de obiective, faptul că în ultimii ani nu s-au realizat spitale noi, cele existente doar renovându-se, echipându-se și eventual primind extinderi și intențiile/promisiunile autorităților că vor derula astfel de investiții, am dorit să ne specializăm în această direcție pe care o apreciem ca foarte bună pentru un birou care își construiește competența necesară. Spitalele nu sunt construcții ușoare. Complexitatea funcțională, tehnologia folosită, exigențele legate de multiplele fluxuri de persoane și materii și mai ales rapida și continua evoluție a științelor medicale și a practicilor fac ca spitalele să fie navele cosmice din domeniul construcțiilor. Și așa trebuie să fie, pentru că cele mai recente teorii spun că, dincolo de condiții impecabile pentru actul medical, spitalele trebuie să fie cât se poate de confortabile pentru pacienți și să producă cât mai puține neplăceri acestora pe durata internării, pe cât posibil permițând, în funcție de starea de sănătate, ca oamenii să fie cât mai puțin deconectați de la stilul lor de viață, pasiunile, dorințele, viața socială și chiar și munca pe care o fac în mod normal. De asemenea un spital nu trebuie să deconecteze pacientul de familie și prieteni, cu care este important să păstreze relații favorabile, mai ales atunci când are cea mai mare nevoie de ele. La scurt timp după această decizie strategică a apărut procedura de achiziție publică pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj. Am analizat documentația și nu a fost greu să înțelegem rapid că în România nu există firme care să îndeplinească singure condițiile de experiență, realizări anterioare în domeniul spitalelor, cifre de afaceri și garanții la nivelul celor cerute de autoritățile centrale care au întocmit documentația. Deși suntem un birou care se menține de peste un deceniu în top 20 firme de proiectare din România după performanțele economice, iar nici la proiecte mari și clădiri publice nu stăm deloc rău, ne-au văzut departe de a putea să ne apropiem de acest posibil contract. Am recurs la soluția căutării de parteneri în străinătate, respectiv în țările europene occidentale, unde există firme experimentate, dedicate integral proiectării spitalelor, clinicilor și sanatoriilor, de mai multe decenii, cu continuitate”, a spus arhitectul Șerban Țigănaș.
Colaborarea a răsărit de unde nu se așteptau, dar nu au putut îndeplini condițiile de la licitație
„Am început căutările unor astfel de parteneri prin clienții noștri internaționali, în special. Întâlnirea salutară s-a petrecut însă altfel și se datorează unei doamne arhitecte din București, care pur și simplu m-a sunat spunându-mi că fiica sa și partenerul acesteia lucrează ca arhitecți în Barcelona, la un birou specializat pe proiecte din domeniul sănătății și sunt interesați de România. Ne-am uitat imediat pe internet și am fost uimiți de calitatea proiectelor de la Pinearq. Am stabilit contactul și din păcate am constatat că licitația de care vorbeam era inaccesibilă și unei asocieri cu o astfel de firmă. Am rămas descumpăniți și ne-am întors la proiectele noastre, pentru care aveam deja experiența și rezultatele care ne recomandă în continuare”, a adăugat arhitectul.
Concursul de la Cluj a generat realuarea colaborării cu românii de la biroul spaniol. Proiectul a fost asamblat on-line
„Nu peste mult timp a apărut o nouă ocazie, de data aceasta prin concurs și nu prin licitație, organizată de Consiliul Județean Cluj cu Ordinul Arhitecților din România, pentru un Centru Integrat de Transplant la Cluj-Napoca. Ne-am bucurat că poate participa oricine, câștigătorului fiindu-i cerut să asambleze o echipă interdisciplinară competentă pe măsura proiectului. Concursul de arhitectură e o altfel de întreprindere. E o muncă intensă realizată cu riscul de a nu ajunge la câștigarea contractului, cu consum foarte mare de energie, ceea ce însemnă costuri mari ale biroului. Ne-am auzit imediat cu cei de la Pinearq și am convenit să lucrăm împreună. Au urmat lunile iulie și august, în care în mod normal plecam cu toții în concedii, și noi și catalanii, dar acum, un virus buclucaș ne-a ținut la muncă. Cine sunt partenerii noștri? Alberto de Pineda este titularul biroului, fiind cel care a creat această firmă care are realizări deosebite în domeniul spitalelor. La primele întâlniri on-line, care au devenit regulate, am
parcurs împreună cu ei, mai multe astfel de proiecte, câteva realizate în Barcelona. Arhitecții care au condus procesul au fost cei doi români, Jean Craiu și Alexandra Demetriu, de care aminteam că stau la baza relației. Din partea noastră am făcut o echipă de proiect condusă de Alexandrina Kiss, cu tinerii colegi Bogdan Dragomir și Maria Buiga, la care am colaborat, bineînțeles, împreună cu partenerul meu Florin Dico”, a mai subliniat Țigănaș.
„Când am citit raportul juriului am simțit că pur și simplu am reușit să ne transmitem intențiile și că juriul format din arhitecți dar și medici, a înțeles exact ce am propus”
„Cum a evoluat proiectul, care au fost principiile de la care am pornit, unde au dus încercările, ce renunțări și impasuri am avut, sunt mai degrabă subiect pentru o revistă de arhitectură. Ceea ce aș mai spune aici este că tot procesul a fost o plăcere a unui dialog constructiv bazat pe experiență și logică, reiterări multiple ale soluțiilor și rafinări succesive, în care la început fiecare a venit cu idei ca într-un brainstorming autentic, pentru ca mai apoi să ne facem un calendar precis și să ne împărțim riguros sarcinile și resursele, pentru a progresa în timp. A fost o experiență care simțeam că ne îmbogățește pe parcursul ei, cu mult înainte de final. Și mai pot să spun că proiectul a fost gata înainte de termenul limită și datorită acestei colaborări impecabil organizate, am scăpat și de binecunoscutul stres și efort de ultima sută de metri, de care credeam că nu putem scăpa. Restul sunt detalii. Bucuria câștigării concursului, în condițiile unei concurențe serioase de 44 de proiecte, despre care am aflat mai apoi că îi aveau ca autori
pe cei mai buni arhitecți din țară și câțiva din străinătate a fost foarte mare. Când am citit raportul juriului pentru proiectul nostru am simțit că pur și simplu am reușit să ne transmitem intențiile și că juriul, format din arhitecți dar și medici, a înțeles exact ce am propus. A fost o mare satisfacție. Personal simt că am învățat foarte mult de la partenerii de la Pinearq, că greul proiectului de abia acum începe și că s-a născut o echipă care va mai lucra în această formulă, adică exact ce ne doream”, a conchis Țigănaș.
Cel mai mare concurs de soluții organizat în România raportat la valoarea premiilor, cel pentru Centrul Integrat de Transplant cu 300 de paturi dorit în Cluj-Napoca pe un teren de 1,5 hectare din centrul orașului, a fost câștigat de birourile de proiectare PINEARQ din Barcelona și Dico și Țigănaș din Cluj.
În cursa pentru premiul I (contractul de proiectare de peste 3,2 milioane de euro) s-au înscris 44 de proiecte din care 4 au fost descalificate. Jurizarea s-a făcut timp de 4 zile iar rezultatele au fost anunțate în 7 septembrie, pe stadionul Cluj Arena, proiect din care a făcut parte arhitectul Șerban Țigănaș.
Autorii principali ai proiectului sunt arh. Alberto de Pineda Álvarez, coautori – arh. Jenică Craiu, arh. Alexandra Demetriu, arh. Șerban Țigănaș, arh. Alexandrina Kiss iar colaboratori arhitectură, arh. Giovanna Pomo, arh. Bogdan Dragomir, arh. Maria Buiga.
Conform aprecierilor juriului, proiectul câștigător „oferă un răspuns foarte profesionist și, aparent, fără efort, tuturor cerințelor Temei de concurs, oferind o rezolvare adecvată a amplasamentului dificil și asigurând o trecere reușită dintre un țesut urban eterogen și Ansamblul Clinicilor Universitare. De asemenea, juriul a apreciat demersul câștigătorilor prin care pacientul este poziționat, din punct de vedere conceptual, în centrul întregului proiect. Soluția prezentată are capacitatea de a genera o atmosferă pozitivă, care să reducă stresul la care pacientul este supus de-a lungul procesului de transplant. Proiectul exprimă în mod clar aceste calități, oferind, în același timp, o imagine onestă a programului de arhitectură”.
Proiectul Consiliului Județean Cluj are un puternic caracter inovator, urmărind realizarea primului centru de transplant din țară care acomodează toate facilitățile necesare pentru patru tipuri de transplant: de cord, plămân, hepatic și renal. Totodată, proiectul Centrului Integrat de Transplant își propune să ofere un exemplu de bune practici atât în ceea ce privește arhitectura medicală, cât și în ceea ce privește inserția unui volum de arhitectură contemporană într-un sit istoric, eterogen.
sursa foto: Facebook și ilustrari proiect Centru Integrat de Transplant
