Biroul Arhimar revine în Făget cu proiectul imobiliar de pe strada Cernăuți care „taie pădurea în două”: „tunel pentru animale”, densitate contestată și sprijin de la viceprimarul Clujului, Dan Tarcea pentru proiectul respins anul trecut

AdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - mai 13, 2026 0 17

Biroul de arhitectură Arhimar, artizanul controversatului PUZ Mănăștur Holding care a deschis drumul construirii de blocuri în pădurea Făget, a revenit la Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) a Primăriei cu un alt proiectului imobiliar în pădure, de această dată pe strada Cernăuți, proiect respins anul trecut de arhitectul-șef al orașului.

Beneficiara investiției este compania TREEUP PANORAMIC FAGET RESIDENCE, administrată de omul de afaceri Sebastian Emilian Bălășescu, cunoscut pentru activitatea sa pe piața imobiliară și pentru afacerile anterioare legate de Urgent Curier.

Prin Planul Urbanistic Zonal – faza de oportunitate, Arhimar a apropus pe un teren de 5 hectare pe care există deja oduă locuințe edificate dezvoltarea unui ansamblu imobiliar de locuințe familiale cu maxim 2
unitati locative cu accese separate și regim de înălțime S+P+1E+Er, împrejmuire perimentrală, alei auto, acces pietonal, acesta fiind accesibil de pe strada Cernăuți din zona Manștur-Sud a pădurii Făget.

Față de varianta prezentată în 2025, proiectanții au redus numărul parcelelor de la 46 la 31. Aspectul a fost subliniat în repetate rânduri de viceprimarul Dan Tarcea, revenit la lucrările comisiei ca unul dintre principalii susținători ai proiectului. Proiectanții au mai țintu să spună că au majorat mărimea parcelelor, aceastea avînd dimensiuni între 800 și 1300 de metri pătrați.

Arhimar, biroul unde până anul trecut lucra și fiica cea mare a premierului interimar Ilie Bolojan — nume care între timp nu mai apare pe site-ul companiei — a susținut că a ținut cont de observațiile formulate la precedenta dezbatere de anul trecut când proiectul a fost respins.

Proiectanții au venit inclusiv cu o soluție pentru păstrarea conectivității ecologice între cele două trupuri de pădure: un tunel subteran destinat circulației animalelor sălbatice, „cu lățime similară celor realizate pe autostrăzi”, după cum a explicat în ședință chiar arhitectul-șef al orașului Daniel Pop care a instistat că e extrem de generoasă.

Cu toate acestea, proiectul a fost criticat în comisie pentru densitatea prea mare a construcțiilor. Dacă la ședința precedentă specialiștii solicitaseră locuințe izolate pe parcele generoase, noua documentație propune în continuare o dezvoltare considerată prea intensă pentru zona de lizieră a Făgetului. Masiv și des.

Șefa Serviciului Strategii Urbane, Andreea Mureșan, dar și arhitectul Șerban Țigănaș au cerut reducerea indicatorilor urbanistici, în special a POT-ului de la 35% la 20%, precum și diminuarea CUT-ului, apreciind că valorile propuse sunt excesive pentru caracterul zonei. Totodată, pentru cele cinci parcele de la urcarea spre strada Sfântul Ion s-a solicitat introducerea exclusivă a locuințelor individuale, restul parcelelor urmând să poată găzdui și locuințe semicolective.

Deși sunt 31 de parcele, în total, se execută locuințe cu două unități locative, deci 62 de astfel de construcții.

Discuții au existat și pe tema regimului juridic și a raportării la proiectul centurii metropolitane. Șefa Serviciului Contencios din Primărie, Adina Pop, a avertizat că studiul de oportunitate nu poate modifica zona de protecție în condițiile în care PUZ-ul centurii nu este încă aprobat. În același timp, Șefa Serviciului de Strategii Urbane, Andreea Mureșan, a arătat că nici transformarea pădurii în spațiu verde public nu poate fi operată prin actuala documentație. Arhitectul Adrian Iancu a cerut clarificarea și reglementarea accesului la parcele dintr-o stradă publică, precum și asfaltarea integrală a drumului de acces.

O altă discuție tensionată a vizat tunelul pentru animale. Arhitectul Voicu Bozac, mebru în comisie, a susținut că soluția este una costisitoare și că animalele „pot traversa și pe asfalt”, sugerând proiectanților să consulte specialiști în fauna sălbatică și să renunțe la împrejmuiri. Viceprimarul Dan Tarcea a avut însă o poziție contrară, afirmând că animalele riscă să fie lovite de mașini dacă pasajul ecologic nu va fi realizat.

În final, proiectul a primit aviz de oportunitate cu observații, după ce Dan Tarcea a pledat pentru continuarea procedurii urbanistice, argumentând că proprietarii nu mai pot fi blocați în condițiile în care traseul centurii metropolitane a generat deja exproprieri și nu mai poate fi modificat în această zonă. El a grăbit chiar avizarea și a pus capăt dezbaterilor.

Astfel, PUZ-ul pentru dezvoltarea imobiliară de pe strada Cernăuți a fost declarat oportun, urmând ca Arhimar să revină în fața comisiei cu varianta completă a documentației, după obținerea avizelor necesare.

Proiectul continuă însă să stârnească reacții puternice din partea societății civile. Activistul Radu Mititean a acuzat public că dezvoltarea „taie Făgetul în două”, iar numeroși locuitori și activiști de mediu au contestat oportunitatea urbanizării unei zone aflate în proximitatea unei propuneri de sit Natura 2000 pentru Făget Sud – Colonia Făget.

În comentariile generate de dezbaterea publică, mai mulți clujeni și activiști de mediu s-au opus categoric dezvoltării imobiliare din zonă.

„Nu e oportun să tăiați pădurea! Ne opunem!”, a transmis clujenii. În dezbaterile online s-a a ridicat și problema protecției zonei Făget Sud – Colonia Făget, amintind că pentru acest areal există o propunere de sit Natura 2000 avizată favorabil încă din 2024 de Academia Română, dar blocată la Ministerul Mediului. „Folosim infrastructura plătită public ca să protejăm accesul și natura, sau ca să creștem valoarea unor parcele private lângă pădure?”, s-au întrebat activiștii, solicitând clarificări privind impactul asupra coridorului ecologic, delimitarea fondului forestier și accesul din drum public.

Într-o intervenție amplă, Radu Mititean a susținut că urbanizarea accelerată a zonelor verzi este consecința deciziilor urbanistice adoptate în trecut prin PUG-uri care au introdus masiv terenuri în intravilan. „Toate argumentele sunt contra realizării acelui proiect, singurul interes este cel financiar”, a afirmat activistul, acuzând că municipalitatea se află acum într-o situație dificilă după ce, prin vechile documentații urbanistice, a creat așteptări de construibilitate pentru mii de hectare de teren.

Și alte reacții au criticat dezvoltările imobiliare din Făget. „Încet-încet va dispărea acea pădure sub imperiul mafiei imobiliare”, a comentat un participant la dezbaterea online, după aprobarea de oportunitate acordată proiectului.

Au existat și observații tehnice privind relația proiectului cu viitoarea centură metropolitană, Alexandru Corlea, vicepreședinte la Asociația Pro Infrastructură, arătând că intersecția cu centura este prezentată incorect în documentația urbanistică și că ieșirea din tunel ar urma să fie amplasată foarte aproape de prima construcție prevăzută în PUZ.

Sebastian Emilian Bălășescu, administratorul companiei beneficiare, este activ pe piața imobiliară și are mai multe proiecte în București și împrejurimi, printre care proiectul de birouri Biharia 26 și terenuri pentru dezvoltare de vile în cadrul ansamblului Green Lake. Presa (cancan.ro) a scris despre el că poartă două ceasuri, câte unul la fiecare mână, ca legendarul fotbalist Diego Maradona.

vezi și:

Cine vrea să construiască case în Pădurea Făget în zona viitoarelor drumuri de legătură din proiectul centurii anunțate de Primărie ca primele investiții susținute din bugetul local

Nici un comentariu