Arheologii din Cluj deschid șantier în Periprava, în zona unde au fost omorâți deținuți politici

Cercetătorii de la Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și arheologii de la Cluj încep campanie ca să descopere mormintele deținuților politici morţi în lagărul de muncă de la Periprava, din județul Tulcea.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT) deschid azi cercetările pentru a treia campanie de investigaţii arheologice în Periprava, ca să descopere rămășițele pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în fosta colonie penitenciară ce a funcționat în apropierea satului.

Cele două campanii anterioare din Periprava au avut loc în septembrie 2013 și mai 2015, în perimetrul actualului cimitir al satului. „În acest loc, în perioada 1959-1964 au fost înhumaţi un mare număr de deţinuţi politici decedați în colonia de muncă de la Periprava. Amplasamentul acestui cimitir al deţinuţilor a fost stabilit pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum şi de la câţiva foşti angajaţi ai coloniei penitenciare. În prezent, la suprafaţa solului nu există niciun fel de semne care să indice prezenţa mormintelor”, explică cel care conduce campania, arheologul clujean Gheorghe Petrov.

La începutul anilor ’50 Periprava a funcţionat ca secţie a Formaţiunii Chilia, dar a devenit în 1 iulie 1957 o unitate penitenciară de sine stătătoare, cu numele „Formaţiunea 0830”. Scopul oficial al înfiinţării coloniei a fost construirea unui dig pe o lungime de 16,5 km între localităţile Periprava şi Sfiştofca pentru a proteja de inundaţii terenurile care urmau să fie defrişate de stuf şi apoi desţelenite în vederea utilizării lor ca suprafeţe agricole. De asemenea, se avea în vedere şi înălţarea şoselei din comuna Periprava pe o distanţă de mai mulţi kilometri. Astfel, din 1959 în zonă au fost aduşi inclusiv mii de deţinuţii politici care au devenit majoritari în colonie până în 1964, când au fost aplicate graţierile colective. „Scopul nedeclarat şi subînţeles al transferurilor de deţinuţi a fost exploatarea brutală a muncii acestora şi supunerea lor la un regim cu valenţe de exterminare. Condiţiile nefavorabile din perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă au dus la decesul a cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun”, explică Petrov.

Informațiile obținute de cercetători, inclusiv mărturiile foștilor deţinuţi politici din această colonie penitenciară de la Periprava, arată că decesele din acest lagăr de muncă forţată au fost cauzate de înfometare, de frigul din sezonul rece, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, de accidente survenite în condiţii de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie pe care mulţi l-au îndurat în lagărele şi închisorile unde au fost încarceraţi anterior. „Unii dintre deţinuţi au fost împuşcaţi în diferite împrejurări, mai ales în cursul tentativelor de evadare. Toate acestea au fost potenţate de condiţiile specifice existente în Deltă şi de comportamentul abuziv şi violent al personalului coloniei”, explică Petrov. Acesta adaugă că printre cei răspunzători în diferite grade pentru ceea ce s-a întâmplat în colonia de la Periprava se află mai multe persoane, de la comandanţi, şefi de secţii, personal sanitar şi administrativ şi până la simpli gardieni, care în virtutea funcţiilor au ordonat, tolerat sau aplicat un regim de detenţie, care avea ca principal scop distrugerea rezistenţei fizice şi morale a deţinuţilor, iar în cazul celor ale căror resurse de viaţă se epuizau, decesul. „Există, de asemenea, vinovăţia indiscutabilă a înalţilor responsabili din conducerea Ministerului Afacerilor Interne şi, în ultimă instanţă, a liderilor de partid şi de stat din acea perioadă, asemenea practici fiind dictate sau sugerate pe cale ierarhică”, spune Petrov.
În cele două campanii de săpături arheologice de până acum au fost depistate și cercetate 11 morminte. Toate osemintele defuncților au fost extrase și recuperate, fiind transportate la Serviciul de Medicină Legală de la Spitalul Județean Tulcea. După examinarea medico-legală, acestea au fost transferate pentru analize specializate la Institutul Naţional de Medicină Legală din Bucureşti, unde se realizează și testele pentru stabilirea ADN-ului. „Informaţiile astfel obţinute se vor constitui într-o bază naţională de date, care va cuprinde treptat toate informaţiile de acest tip ce se vor obţine de la victimele care vor mai fi descoperite şi deshumate pe teritoriul naţional şi a căror identitate este incertă sau nu poate fi stabilită prin alte metode. Scopul acestui efort este ca printr-o metodologie care este în curs de stabilire să se facă verificarea ADN-ului obținut de la rudele și urmașii în viață ai acestor victime cu baza națională de date aflată în curs de constituire. În acest sens, IICCMER a lansat recent un apel public referitor la prelevarea de probe ADN de la rudele directe ale victimelor decedate în lagărul de la Periprava. Menționăm că începând din acest an, analizarea genetică a osemintelor va fi preluată de Institutul de Medicină Legală din Iași”, arată Petrov.

În campania care a început azi se continuă săpăturile în cimitirul din Periprava, în zona unde se cunoaşte că au fost înhumaţi deţinuţii politici, prin deschiderea unor noi secţiuni arheologice care să conducă la descoperirea şi cercetarea altor morminte.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) este o structură guvernamentală înființată în 2005 şi aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă în special în gestionarea și analizarea din punct de vedere științific a perioadei totalitare și a consecințelor sale.

Actual de Cluj