Închide

Arheologi: șantierul Autostrăzii Transilvania afectează un castru roman propus pentru UNESCO, între Cluj și Sălaj

CulturăTop News by Actual de Cluj - iun. 21, 2019 0 201

foto limesromania.ro

Arheologii din Comisia Națională Limes, condusă la Cluj de directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei Felix Marcu și care se ocupă de monitorizarea siturilor ce compun frontiera imperiului roman din urmă cu două milenii, cer Ministerului Transporturilor să modifice proiectul unui tronson al autostrăzii Transilvania ca să nu afecteze un castru roman propus să fie inclus în patrimoniul UNESCO.

E vorba de castrul roman de la Sutoru, din Sălaj, despre care Marcu susține într-un memoriu adresat Ministerului Transporturilor, Ministerului Culturii, CNAIR şi unor instituţii publice din judeţul Sălaj, şi semnat de preşedintele Felix Marcu, că ar fi afectat semnificativ de lucrările la autostradă.

Situl arheologic de la Sutoru este format din mai multe obiective: castrul roman, împreună cu băile identificate recent, o întinsă aşezare civilă şi necropola aferentă.

„În cadrul procesului de monitorizare a siturilor care compun Frontiera Imperiului Roman (Limes), Comisia Naţională Limes a analizat în detaliu situaţia sitului castrului roman de la Sutoru, comuna Zimbor, judeţul Sălaj, care reprezintă o importantă aşezare romană de pe teritoriul provinciei Dacia şi care a funcţionat în strânsă legătură cu frontiera provinciei, aflată în vecinătate. Monumentul este format din mai multe obiective: castrul, împreună cu băile identificate recent, o întinsă aşezare civilă şi necropola aferentă. Conform proiectului de infrastructură, o porţiune din castrul roman, termele, o mare parte a aşezării civile şi a necropolei vor fi afectate de culoarul Autostrăzii Transilvania şi de bretelele de descărcare ale acesteia, mai precis de secţiunea 3B1 sector Topa Mică – Zimbor. (…) Pentru a preveni intervenţiile care afectează ireversibil monumentul, solicităm ca în faza de proiectare, nodul de legătură să fie repoziţionat, la o distanţă de 200 metri de ultimele urme ale siturilor arheologice cunoscute”, arată comisia. „Situl arheologic de la Sutoru este propus pentru a fi înscris pe Lista indicativă a României, iar ulterior pe listele Patrimoniului Mondial UNESCO. În noile condiţii, este cert că vor fi afectate integritatea şi autenticitatea sitului şi a zonei acestuia de protecţie, de aceea se impun măsuri pentru minimizarea daunelor”, se mai arată în comunicat.  „Pentru a preveni intervenţiile de natură să afecteze monumentul, solicităm acordarea unei atenţii speciale situaţiei semnalate. Descoperirile arheologice, în urma cercetărilor preventive, se prefigurează a fi foarte importante, după cum rezultă din rezultatele săpăturilor şi din cele ale prospecţiunilor geofizice recente, desfăşurate sub coordonarea dr. Sorin Cociş. Din aceste motive, sugerăm ca cercetările arheologice viitoare, preventive sau sistematice, să fie demarate cât mai curând posibil, şi să fie realizate sub coordonarea responsabilului ştiinţific şi a reprezentanţilor instituţiei coordonatoare a cercetărilor, Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române”, se mai subliniază în comunicatul Comisiei Naţionale Limes.

Documentul este adresat ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, directorului general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Narcis Neaga, ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale, Daniel Breaz, directorului Direcţiei Patrimoniu Cultural din ministerul Culturii, Emilian Gamureac, Comisiei Naţionale de Arheologie din cadrul Ministerului Culturii, prefectului judeţului Sălaj, Florin Florian, preşedintelui Consiliului Judeţean Sălaj, Tiberiu Marc, managerului Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Corina Bejinariu şi directorului Direcţiei Judeţene pentru Cultură Sălaj, Doina Cociş.

Ministerul Culturii a iniţiat, în anul 2014, Programul naţional Limes, care urmăreşte documentarea monumentelor care compun graniţa romană de pe teritoriul României. Comisia Națională Limes e compusă din specialiști de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, de la Muzeul Național de Istorie a României din București și Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, din Sfântu Gheorghe.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu