Apostrofat de USR, primarul Boc justifică de ce nu a cerut mai mulți bani din PNRR și pentru construirea de locuințe pentru tineri

Primarul Emil Boc a convocat de îndată o ședință extraordinară a Consiliului Local în 26 octombrie pentru a putea depune, pe ultima sută de metri, un proiect pentru amenajarea a 50 de stații de încărcare pentru mașinile electrice în Cluj-Napoca, spre a fi finanțat din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), componenta C10 (fondul local de dezvoltare). Pentru această linie de finanțare apelul de proiecte viza perioada 14-27 octombrie. Pe aceeași componentă, se finanțau și achiziții de miclobuze electrice, construirea de locuințe pentru tineri sau reabilitarea unor clădiri publice, opoziția din Consiliul Local reproșându-i primarului că nu s-au depus proiecte și pe respectivele componente.

Plecat de la Bruxelles, primarul Emil Boc a intrat în ședința online din 26 octombrie și a ținut să mulțumească consilierilor locali și aparatului tehnic al Primăriei pentru că, prin votul, respectiv munca depusă, Primăria din Cluj este campioană la nivel național la sumele atrase din finanțări europene și că a și reușit să depună proiecte consistente și în cadrul PNRR. Boc a arătat că în perioada 2007-2020, municipiul a derulat/este în curs de derulare proiecte cu finanțări europene de peste 420 de milioane de euro.”Mai mult decât un buget al orașului”, după cum a precizat primarul. După cum a mai afirmat primarul, în cadrul PNRR, Primăria a depus deja proiecte care însumează peste 116 milioane de euro.

Deja Primăria Cluj-Napoca remisese la data ședinței de Consiliu Local un comunicat de presă cu privire la valoarea proiectelor depuse de instituție pe componentele de finanțare din PNRR. „Primăria municipiului Cluj-Napoca a informat că a depus până acum proiecte în valoare de 116.472.019 euro pentru finanțare în cadrul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Proiectele se încadrează în următoarele componente:

– C3 – Managementul deșeurilor: 10.865.786,52 euro cu TVA

Primăria a primit în 2010 terenul de peste 12,6 hectare de pe Valea Gârbăului de la Ministerul Apărării Naționale (condus atunci de Gabriel Oprea), pentru un proiect anunțat în parteneriat cu acesta dar și cu ministerul Dezvoltării condus atunci de Elena Udrea, pentru construirea de locuințe ANL, din care o parte urmau să fie livrate pentru militari. În 2016, Ministerul Apărării a inițiat demersuri pentru a-și lua terenul înapoi, având în vedere că Primăria nu a mai făcut nimic în proiectul pentru construirea celor 2300 de apartamente anunțate pe valea Gârbăului. Consilierii locali au aprobat solicitarea în vara lui 2016, iar terenul a fost trecut din nou în domeniul public, în patrimoniul Ministerului Apărării.

Despre achiziția de microbuze electrice, viceprimarul Dan Tarcea a arătat că este în analiză. „Avem pe componenta C10 din PNRR depuse proiecte de 19,3 milioane euro iar pentru ceea ce însemană moblitatea electrică avem în vedere să cumpărăm 18 autobuze electrice articulate și stațiile de încărcare aferente. Analizăm și partea cu microbuzele electrice, să vedem dacă sunt fezabile”, a spus și Tarcea.

La ședința din 26 octombrie, consilierii locali au aprobat un proiect pentru accesarea unei finanațări în cadrul PNRR, componenta C10, pentru amenajarea a 50 de stații de încărcare pentru autovehicule electrice: Parc La Terenuri (3 stații), Piața Mihai Viteazu (3 stații), Piața Grigorescu (4 stații), strada Horea (3 stații), Baza Sportivă Gheorgheni (3 stații), Piața Flora, Piața Hermes, zona Piața Zorilor, Calea Florești, Piața Gării, Piața Agroalimentară IRA, Parking Primăverii 8 (11 stații), Parking Primăverii 20, Parking Mogoșoaia 9, Parking Hasdeu (4 stații), Bulevardul Eroilor (2 stații), Aleea Detunata intersecție cu strada Unirii, strada Republicii (2 stații). Proiectul este estimat la 1,7 milioane de euro cu TVA, potrivit primarului. El constă în achiziționarea și montarea de stații de încărcare de 22kw – 28 de bucăți și stații de încărcare de 50 kw  – 22 de bucăți. Punctele de reîncărcare lente (22kw) sunt propuse a fi amplasate în apropierea zonelor rezidențiale. Punctele de reîncărcare rapidă sunt propuse a fi amplasate în zonele de tranzit, unde necesarul de reîncărcare rapidă este mare și unde se poate asigura o putere ridicată a energiei electrice.

sursă foto: cluj24h.ro

Nici un comentariu

Actual de Cluj