Închide

Apărat de 4 avocați, șeful AJOFM ajunge în arest pentru presupusă corupție. Cum justifică judecătorul decizia

Actualitate by Actual de Cluj - nov. 19, 2015 0 772

Nu mai puțin de patru avocați l-au reprezentat pe șeful AJOFM Cluj în instanță, sâmbătă seara când acesta a fost audiat pentru arestare preventivă după acuzații de mită. Nici pledoariile acestora și nici argumentele aduse nu l-au putut pune însă în libertate. Acum, judecătorul care l-a trimis în arest preventiv explică de ce a făcut-o.

În motivarea arestării preventive, remisă la solicitarea actualdecluj.ro, judecătorul Simona Trestian explică faptul că, în ciuda argumentelor aduse de nu mai puțin de patru avocați, a fost de acord cu propunerea procurorului anticorupție de arestare preventivă pentru că punerea în libertate a lui Don ar însemna periclitarea anchetei.
Don a fost reprezentat în instanță de patru avocați – Oana Pintea, Anatol Pânzaru, Claudiu Mincic și Anca Zileriu.
În fața instanței Don și-a menținut declarația dată în fața procurorului și a menționat că nu se e consideră vinovat cu nimic, are o carieră onestă şi cinstită, cu un număr de 23 de ani de activitate, în care nu s-a confruntat cu nicio problemă de natură penală, dimpotrivă, arată că a ajutat în calitate de director mulţi oameni nevoiaşi, astfel că  lumea îl prefera pe sine să meargă în audienţe, iar nu pe colegii săi, întrucat ştiau că la el vor găsi soluţii, după cum arată motivarea deciziei instanței.
Don a mai menționat că a modernizat instituția pe care o conduce „la un nivel care nu există în altă parte în Romania şi chiar în Europa, proiectele au fost scrise de el, şi apreciate de către Comisiile Europene, având o eligibilitate de peste 99%, şi care diferenţiază la acest moment AJOFM Cluj de multe alte instituţii din ţară”. În plus acesta a adăugat că AJOFM Cluj e pe primul loc în țară ca număr de locuri vacante – situație certificată și de Agenția Națională, în numeroase rânduri, și că prin unul dintre proiectele cu finanțare europeană scrise de el au fost angajați nu mai puțin de 23.000 de șomeri. „Susţine că a muncit foarte mult, începand chiar cu anul 2009, inainte de demararea proiectelor a studiat, s-a zbătut să intreprindă ceva care să rămană în urma sa, realizări ce se pot vedea prin mijloacele materiale ale instituţiei, prin dotări, personal implicându-se în dezvoltarea instituţiei, chiar în detrimentul familiei şi al său personal. Arată că nu deţine avere, terenuri, maşină, ci doar un apartament şi un credit”, se mai menționează în încheierea penală.

Cum se explică importanta sumă de 120.000 euro ce apare în declarația de avere a lui Don, la mențiunea „datorii”? Sunt contracte de împrumut, spune avocatul Oana Pintea. Un contract cu mama sa – 40.000 euro – și un altul cu cumnatul său – 80.000 euro. Banii ar fi fost împrumutați de Don pentru ca acesta să cumpere jumătate din firma în care era acționar cu 50%, dar a renunțat la acest demers după ce firma a intrat în insolvență. În fapt, a constatat judecătorul de drepturi și libertăți, acești bani ar fi fost destinați plătirii apartamentului lui Don, nu cumpărării a jumătate din firmă.

Să mai spunem că urmărirea penală a lui Don e mai veche – în dosar apare, de exemplu, o supraveghere operativă a șoferului său care s-a întâlnit cu unul dintre denunțători, după care a alimentat contul bancar al lui Don – fapt ce e, spun procurorii, un mijloc de probă ce se coroborează cu denunțurile formulate, în contextul în care aceștia aveau suspiciuni că Don a pretins și primit de la experții angajați de el pe proiecte europene sume de bani din salariu.

În plus, Don a angajat ca experți în proiectele europene pe care le derula AJOFM logodnica sa, dar și șoferul.
Procurorii anticorupție susțin că Don ar fi cerut și primit de la experții angajați pe proiecte europene aproape 900.000 de lei. Cum explică Don această sumă? E suma disponibilă pe un card de credit, spune el în fața procurorului. „Nu reprezintă nicidecum mită primită de la experţii desemnaţi în proiectele pe fonduri europene derulate în cadrul AJOFM Cluj, ci un rulaj al unui card de credit al cărui titular este inculpatul, card deschis la BT, ataşat la cardul de salariu. Arată că limita maximă a acestui card este de 38.900 lei, iar condiţiile de creditare şi de folosire a acestui card presupun rularea sumelor până în data de 25 a lunii, în caz contrar, banca percepea inculpatului o dobândă deloc de neglijat, inculpatul făcând trimitere, în cuprinsul declaraţiei, la o dobândă de 800 lei pe lună”, mai arată încheierea penală.
Dosarul de urmărire penală numără volume întregi – doar în unul dintre ele se face trimitere la o probă ce se află pe pagina 172.

Mai  jos, fragmente relevante din decizia judecătoarei de a-l aresta preventiv pe Daniel Don:
Întreaga procedură de desemnare a experţilor ar urmări exclusiv interesele inculpatului Don Daniel, fie de obţinere ilicită a unor venituri, astfel cum s-a prezentat mai sus, fie pentru a obţine sprijin în funcţia deţinută.
Din cuprinsul convorbirilor telefonice interceptate rezultă date concludente cu privire la maniera de exercitare a prerogativelor funcţiei de către Don Daniel în legătură cu implementarea proiectelor, în contextul în care pe durata măsurilor de supraveghere tehnică a fost demarat  proiectul ”Funcţionarul electronic 2”, a cărui finanţare a fost aprobată în cursul lunii aprilie 2015 şi pentru care Autoritate de Management este ANOFM. Acest nou proiect reprezintă, în fapt, multiplicarea la nivel teritorial a proiectului precedent, deja implementat de către AJOFM Cluj, urmând a se realiza în parteneriat cu  mai multe agenţii judeţene, cu precizarea că managerul de proiect este Don Daniel, cel care a şi avut iniţiativa multiplicării proiectului.

Suplimentar, pentru a avea o justă viziunea asupra întregii activităţi infracţionale şi a semnificaţiei  se subliniază faptul că toate persoanele implicate de Don Daniel în proiecte cunosc modul de organizare impus de acesta, în selectarea şi remunerarea experţilor. Angajaţii cu care a dezvoltat relaţii apropiate se preocupă în mod constant de luarea tuturor măsurilor necesare pentru a da o aparenţă de legalitate şi pentru a se asigura de eligibilitatea cheltuielilor cu resursa umană.
Astfel, în data de 18.08.2015, la cererea lui Don Daniel, … şi … modifică data încheierii contractului în ceea ce-l priveşte pe … angajat iniţial începând cu luna mai 2015. Modificarea urmăreşte evitarea depăşirii plafonului de ore zilnic stabilit pentru fiecare expert fapt ce ar determina caracterul neeligibil al cheltuielii cu resursa umană.

În fapt, AJOFM Cluj  practică o rotaţie a experţilor pe diferitele proiecte, fără a exista corespondent între numirea acestora şi activităţile desfăşurate, rotaţia urmărind doar asigurarea aparenţei de legalitate a plăţii remuneraţiilor, date fiind limitările impuse relativ la numărul maxim de ore ce pot fi prestate în funcţie de caracteristicile proiectului şi postului ocupat de expert.
Inculpatul Don Daniel a desemnat ca experţi în cvasimajoritatea proiectelor pe inculpatul., în fapt şoferul său personal şi pe numita …, logodnica sa, fără a avea motivaţia expertizei şi competenţelor acestora şi fără ca aceştia să desfăşoare efectiv activităţi: proiectele  Combinatul social Cîmpia-Turzii, Skills for Jobs, Funcţionarul electronic, Callcem şi ARO- Acces rapid la ocupare şi noul proiect Funcţionarul 2.0.

În plus, la percheziţia domiciliară asupra locuinţei inculpatului Don Daniel au fost descoperite şi ridicate în vederea aplicării sechestrului asigurător, sumele de 105.000 lei şi 75.000 euro, ce depăşesc veniturile licite ale acestuia.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că mijloacele de probă mai sus menţionate conţin probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul este autorul infracţiunii pentru care s-a formulat propunerea de arestare preventivă. Relevante sunt, aşa cum am menţionat mai sus, procesele verbale de interceptare a convorbirilor telefonice, extrasele de conturi, declaraţia inculpatului M.M.M. – zis M., mijloacele materiale de probă găsite cu ocazia efectuării percheziţiilor domiciliare, înscrisurile găsite cu aceeaşi ocazie, precum şi faptul că toate probele se coroborează, fiind rezonabil de presupus că sumele de bani la care procurorul a făcut referire, atât cele din contul de la B – până la concurenţa sumei de 884.045 lei, cât şi sumele găsite cu ocazia percheziţiei domiciliare ar proveni din infracţiunea de luare de mită.
Deşi denunţurile nu sunt mijloace de probă ci acte de sesizare a organelor judiciare, remarcăm că perioada infracţională menţionată în propunere este 2013-2015 şi că, mijloacele de probă din cauză par să susţină cele menţionate în denunţuri.

În legătură cu cea de-a doua susţinere, judecătorul constată că cele două contracte de împrumut (vol. 1 d.u.p. f. 172, 173), primul cu mama pentru 40.000 euro, al doilea cu cumnatul M.I. pentru 80.000 euro, au fost încheiate la data de 01.11.2011. În aceeaşi lună, potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat aflat la filele 158-160 din acelaşi volum, inculpatul a achitat la 30.11.2011 suma de 120.000 euro drept primă tranşă pentru apartamentul pe care l-a achiziţionat prin act autentic în ianuarie 2012, apartament în care a avut loc şi percheziţia. Preţul total al acestuia a fost de 130.000 euro. Se naşte aşadar suspiciunea, rezonabilă în opinia judecătorului, că suma de 120.000 euro primită împrumut de la rude nu a fost pentru cumpărarea acţiunilor firmei … ci pentru cumpărarea apartamentului şi că sumele de bani găsite la percheziţie sunt în continuare nejustificate, existând tot o bănuială legitimă că provin din săvârşirea infracţiunii de luare de mită.

Infracţiunea de care este acuzat inculpatul pare una gravă prin prisma faptului că pare că s-a acţionat în mod organizat, toţi experţii sau mai puţin experţii, de genul şoferului sau logodnicei, cunoscând modul de operare şi acţionând conjugat pentru realizarea scopului comun. Pare gravă şi din cauză că s-ar fi acţionat în acest mod un interval de timp de cca. 3 ani, din actele dosarului rezultând însă indicii că activitatea infracţională ar fi început încă în cursul anului 2010.
Apărarea a invocat şi faptul că nu se specifică în mod clar în ce ar consta luarea de mită, respectiv care sunt atribuţiile de serviciu încălcate şi când anume a fost pretinsă suma de bani, înainte de a se întocmi proiectele sau după. Considerăm că distincţia nu are relevanţă. Am arătat mai sus că din probele administrate până în acest moment rezultă că AJOFM era beneficiarul proiectelor, drept urmare obligat potrivit legislaţiei europene cel puţin la implementarea lor. Beneficiarul este condus de inculpat care este director executiv. A rezultat din convorbirile telefonice interceptate sau SMS-urile redate în procesele verbale că cei care redactau efectiv proiectele îl întrebau pe inculpat pe care anume persoană să treacă în proiect ca expert la capitolul resurse umane, inculpatul fiind cel care decidea. Este greu de crezut că este posibil ca în acea instituţie, referitor la implementarea proiectelor, să se întâmple ceva fără ştirea inculpatului, pentru că din aceleaşi interceptări rezultă că „şeful” este cel care decide orice şi cu care trebuie vorbit pentru rezolvarea problemelor ivite pe parcurs. Prin urmare, fie că ar fi existat din start înţelegerea dintre inculpat şi experţi că aceştia din urmă vor lucra la implementarea proiectelor doar dacă vor plăti inculpatului jumătate din indemnizaţia lunară – caz în care este vorba de o infracţiune de luare de mită clasică, fie că înţelegerea ar fi apărut după ce experţii îşi primeau banii – ca un folos necuvenit sau pentru a fi chemaţi în continuare să fie experţi, tot despre infracţiune de luare de mită poate fi vorba, aşa cum este ea reglementată de art. 289 din Codul penal (cu precizarea că presupusa infracţiune continuată ar fi epuizată după data intrării în vigoare a Codului penal actual).

În mod evident, inculpatul se bucură de o bună reputaţie şi de prestigiu, fiind apreciat se pare şi de instituţiile europene, însă acestea din urmă, dacă se adevereşte că acuzaţiile parchetului sunt fondate, nu vor mai avea încredere în potenţialii beneficiari români şi România nu va putea să absoarbă fonduri europene fără mari eforturi. Pentru că dacă este adevărat ce susţine parchetul, atunci dimensiunea presupusei mite nu putea fi la fel de mare dacă inculpatul ar fi implementat proiectul cu ajutorul angajaţilor AJOFM ale căror contracte de muncă nu ar fi fost suspendate, situaţie în care aceştia ar fi fost plătiţi cu un anumit procent peste salariul lor net, salariu care este unul mediu. Este relevantă stupoarea directorului de la AJOFM … care nu putea să înţeleagă cum suma de 9000 lei s-ar putea da lunar unui singur expert, ea înţelegând ba că toţi experţii de la un proiect pot primi 9000 lei lunar, ba că 9000 lei este suma pe care o primeşte un singur expert pentru toată perioada de implementare a proiectului. La acestea se mai adaugă desemnarea pe post de experţi a unor persoane care nu au nicio legătură cu proiectele, de genul inculpatului M. – simplu şofer sau a logodnicei inculpatului, respectiv presupusele persoane desemnate pe criterii politice. Inculpatul susţine că a delegat atribuţiile de desemnare a experţilor altor persoane, dar ce interes ar putea avea acestea să îi desemneze experţi pe şoferul personal şi logodnica inculpatului? De ce să lucreze cu adevărat la implementarea proiectelor o singură persoană şi să primească bani din fondurile europene o grămadă de oameni care nici nu ştiu ce sunt acelea proiecte? Dacă tot sunt atât de bine plătiţi experţii, pentru că legislaţia permite, de ce să nu fie bine plătiţi experţii adevăraţi? Dacă este nedrept că inculpatul, fiind autorul proiectelor, nu poate beneficia financiar de pe urma acestora, atunci de ce inculpatul nu renunţă la funcţia de director executiv al AJOFM ca să poată câştiga atât cât cu adevărat merită în calitate de expert?
În altă ordine de idei, trebuie precizat că pericolul pentru ordinea publică nu trebuie confundat cu pericolul pentru siguranţa fizică a cetăţenilor de pe stradă. Nu doar persoanele care comit infracţiuni de violenţă sunt periculoase pentru ordinea publică ci şi persoane cu „gulere albe”, pentru că ordinea publică nu înseamnă doar siguranţa cetăţenilor ci include ordinea politică, socială, economică, juridică, fiind un ansamblu de reguli ce trebuie respectate de orice cetăţean pentru ca statul de drept să funcţioneze şi să nu se creeze haos în societate. Este ştiut că, dacă o infracţiune de violenţă este în general îndreptată împotriva unei singure persoane (dacă nu vorbim de terorism), infracţiunile de corupţie afectează o masă de oameni şi societatea în general.
În prezent, pericolul concret pentru ordinea publică este definit ca „o reacţie colectivă faţă de infracţiunea săvârşită care, prin rezonanţa ei, afectează echilibrul social firesc, creează o stare de indignare, de dezaprobare, de temere şi insecuritate socială, stimulează temerea că justiţia nu acţionează suficient de ferm împotriva unor manifestări infracţionale de accentuat pericol social şi poate încuraja alte persoane să comită fapte asemănătoare”.
Faptele presupus comise de inculpat vin în contextul în care, în urma unei tragedii naţionale dintr-un club, o ţară întreagă s-a revoltat împotriva corupţiei din România, ieşind în stradă pentru a protesta, manifestaţii care au avut ca urmare demisia unui guvern. Or, dacă organele judiciare ar proteja pe cei acuzaţi de corupţie, opinia publică ar aprecia că toată revolta şi indignarea sunt în zadar, pentru că oricum nu se iau măsuri ferme împotriva celor acuzaţi de astfel de fapte.
Din actele dosarului pare că inculpatul a perpetuat modul de lucru şi că doar intervenţia organelor juridice a făcut ca presupusa activitate infracţională să fie stopată.

Citește și:

BREAKING Șeful AJOFM Cluj, în arest preventiv

Șeful AJOFM Cluj, reținut de DNA, e acuzat că a luat mită din bani europeni, ajunge azi în fața instanței, riscă închisoarea

Nici un comentariu

Scrie un comentariu