Analiză RoEM-UBB FSEGA: evoluția ROBOR nu arată anomalii, în ciuda amenzilor record aplicate de Consiliul Concurenței
Economie by Actual de Cluj - iul. 21, 2026 0 12
Un colectiv de economiști de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, reuniți în proiectul de cercetare RoEM, publică azi o analiză privind evoluția indicelui ROBOR în perioada 2018-2025. Concluzia principală a studiului este că nivelul indicelui s-a menținut, pe întreaga perioadă analizată, în concordanță cu deciziile de politică monetară ale Băncii Naționale a României și cu dinamica inflației, fără abateri sau evoluții atipice.
Analiza vine în contextul unui scandal fără precedent pentru piața bancară din România. În urmă cu o lună, în 7 iunie, Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a zece mari bănci comerciale cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro, pentru presupusa coordonare a comportamentului în cadrul procedurii de fixing prin care se stabilește zilnic nivelul ROBOR. Este cea mai mare amendă aplicată vreodată de autoritatea de concurență din România. Potrivit Consiliului Concurenței, băncile participante la panel și-au coordonat cotațiile ferme prin schimb de informații confidențiale și strategice, în loc să le stabilească independent, așa cum prevăd regulile mecanismului.
Decizia a fost contestată public de sistemul bancar. Asociația Română a Băncilor a respins acuzațiile încă din primăvară, iar președintele asociației, Bogdan Neacșu, a susținut că investigația a generat „multă neclaritate și chiar dezinformare” în spațiul public, în absența unei înțelegeri reale între instituțiile de credit. Directorul general al Băncii Transilvania, Ömer Tetik, a criticat la rândul său sancțiunea, iar CEC Bank a semnalat un conflict instituțional între Consiliul Concurenței și BNR. Chiar Banca Națională a transmis, prin purtătorul de cuvânt Dan Suciu, poziția potrivit căreia amenzile nu confirmă că nivelul ROBOR a crescut din vina băncilor. Băncile au la dispoziție 60 de zile pentru a prezenta planuri de măsuri și pot ataca decizia la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.
În acest context tensionat, specialiștii RoEM-UBB FSEGA cer o analiză tehnică, ferită de interpretări simplificate sau de politizarea subiectului. „ROBOR trebuie înțeles atât ca un ansamblu de rate aplicabile tranzacțiilor de pe piața interbancară, cât și ca un reper care arată costul lichidității din economie. Din această perspectivă, evoluția sa și eventualele suspiciuni privind o posibilă manipulare trebuie analizate cu rigoare tehnică, din punct de vedere financiar și juridic, evitând interpretările simplificate sau politizarea subiectului”, explică specialiștii RoEM. Aceștia adaugă că „orice argumente și dovezi pe care Consiliul Concurenței le va face publice în legătură cu presupusa manipulare a ROBOR vor trebui analizate pe baza unor considerente și criterii de specialitate”.
Cercetătorii clujeni au comparat media ratelor ROBOR și ROBID din perioada 2018-2025 cu nivelul mediu al ratei de politică monetară a BNR. Rezultatul arată o apropiere semnificativă între cele două cifre: 4,22%, respectiv 4,26%. „Analiza evoluției ratelor ROBOR în perioada cuprinsă între trimestrul IV din 2018 și trimestrul IV din 2025, interval care se suprapune în mare măsură perioadei vizate de investigația Consiliului Concurenței, arată că valorile medii ale acestora pe întreaga perioadă analizată se situează în interiorul coridorului de politică monetară, fără abateri sau evoluții atipice”, spun analiștii RoEM-UBB FSEGA.
Al doilea factor luat în calcul de analiza RoEM este inflația. Studiul relevă o legătură strânsă, apropiată de un raport unu-la-unu, între nivelul mediu al inflației și nivelul mediu al dobânzilor în România, în țările din regiune și în zona euro. „Datele arată că economiile cu niveluri medii mai ridicate ale inflației au avut, în general, și niveluri medii mai ridicate ale dobânzilor, relația dintre cele două evoluții fiind apropiată de un raport unu-la-unu. În același timp, pe parcursul perioadei analizate, dobânzile s-au situat, în medie, sub nivelul inflației. Această situație este specifică unui context dominat de șocuri de ofertă, care au generat creșteri puternice ale prețurilor nu doar în România, ci în întreaga regiune”, precizează specialiștii RoEM-UBB FSEGA. Printre cauzele invocate se numără pandemia, perturbările lanțurilor de aprovizionare, criza energetică, războiul din Ucraina, instabilitatea din Orientul Mijlociu și măsurile fiscale interne adoptate pentru reducerea deficitului bugetar.
Studiul RoEM discută și mecanismele care limitează, din punct de vedere structural, posibilitatea unei manipulări a indicelui. ROBOR se calculează ca medie aritmetică a cotațiilor a zece bănci reprezentative, după eliminarea valorilor extreme, ceea ce reduce impactul unei singure cotații asupra rezultatului final. „Mecanismul ROBOR include o limitare suplimentară introdusă de BNR, prin stabilirea unui ecart maxim între ROBID și ROBOR, respectiv între dobânda la depozitele interbancare și dobânda la creditele interbancare. Acest lucru face ca cei care ar intenționa să crească nivelul ROBOR să fie obligați să crească și nivelul ROBID, putând ajunge într-o situație în care este nevoită să acorde dobânzi mai mari la depozitele interbancare. Acest lucru ar presupune un cost suplimentar pentru bănci”, precizează economiștii RoEM-UBB FSEGA. Un alt element menționat este faptul că datele privind cotațiile ROBOR sunt centralizate și calculate automatizat de o entitate internațională neutră, numită agent de calcul, aspect care reduce posibilitatea unei manipulări ulterioare directe a valorii finale de către bănci.
Pentru a pune lucrurile în perspectivă, economiștii RoEM-UBB FSEGA au comparat situația ROBOR cu scandalul LIBOR din 2012, unul dintre cele mai grave cazuri de manipulare a piețelor financiare la nivel global. LIBOR se baza pe estimări declarative ale marilor bănci londoneze privind costul la care apreciau că se pot împrumuta între ele, fără obligația unor tranzacții reale la nivelurile raportate. Investigațiile din SUA, Marea Britanie și Uniunea Europeană au arătat că mai multe instituții financiare internaționale au influențat deliberat cotațiile, fie pentru a maximiza profiturile pe pozițiile din instrumente derivate, fie pentru a ascunde dificultăți financiare din timpul crizei 2007-2008. Probele au inclus corespondență electronică, mesaje instant și înregistrări telefonice între traderi, iar sancțiunile totale au depășit 9 miliarde de dolari. Scandalul a dus la demisia directorului executiv al Barclays, Bob Diamond, la condamnarea la închisoare a mai multor traderi și, ulterior, la înlocuirea LIBOR cu indicatori bazați pe tranzacții reale, precum SOFR și SONIA.
Potrivit analizei RoEM, mecanismul ROBOR prezintă diferențe fundamentale față de LIBOR. „Un element esențial este caracterul ferm al cotațiilor transmise de fiecare participant, reprezentând angajamente realizate în cadrul unor reguli stabilite de BNR. Prin urmare, mecanismul ROBOR nu se bazează exclusiv pe estimări orientative, ci pe cotații asumate de participanți și asociate unei posibilități reale de tranzacționare, ceea ce îl diferențiază de un benchmark pur indicativ precum LIBOR”, explică economiștii RoEM-UBB FSEGA. A doua diferență ține de natura probelor disponibile. Deși au existat speculații privind discuții neoficiale între reprezentanți ai băncilor, Consiliul Concurenței nu a făcut publice până acum dovezi concrete de tipul convorbirilor telefonice, mesajelor sau e-mailurilor. În context, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat, potrivit relatărilor din presă: „Nu vorbim despre un cartel clasic. Prea mult schimb de informații între bănci.” Oficialul a indicat drept element problematic faptul că băncile din consorțiu aveau acces reciproc la cotațiile celorlalte instituții participante, aspect pe care băncile îl consideră, în schimb, o formă de transparență a prețurilor, similară altor piețe reglementate.
Amintim că ROBOR a fost înlocuit din 2019, pentru creditele noi acordate persoanelor fizice, de indicele IRCC, calculat pe baza tranzacțiilor efective de pe piața interbancară. Indicele rămâne însă relevant pentru creditele mai vechi și pentru finanțările acordate persoanelor juridice, inclusiv autorităților publice locale.
