Închide

Alte politici noi trasate la urbanism pentru avizarea proiectelor: primarul Boc cere ca spațiile verzi propuse în oraș „să nu mai fie Cenușăreasa” ci să „devină prințese”

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - mai 13, 2021 1 490

Primul și singurul proiect de pe ordinea de zi a ședinței de urbanism din 11 mai la care a participat și primarul Emil Boc la discuții – un bloc cu parter, 5 niveluri plus unul retras și 44 de apartamente propus pe strada Bobâlna – fost prilej pentru enunțarea unor noi criterii pentru ca proiectele să treacă și să fie avizate. Primarul Emil Boc a cerut, după o minge ridicată la fileu de un arhitect din comisie, ca spațiile verzi propuse „să nu mai fie Cenușăreasa” ci să „devină prințese” arătând că „e o chestiune de opțiune ce spațiu creăm, cu sau fără bariere, care să încurajeze socializarea, fără izolare”. În ce fel se va aplica respectiva doleanță, primarul nu a fost clar, mai ales că în cazul proiectului unde s-a discutat despre îngrădirea spațiului verde, cel vecin a fost deja autorizat cu împrejmuire.

Arhitectul șef Daniel Pop a spus și el, atât la primul proiect de pe ordinea de zi, cât și pe parcursul discutării altor documentații de pe odinea de zi a ședinței, că nu îi mai plac cum arată calcanele create în oraș pe artere supuse restructurării și a spus că, obligatoriu, ele trebuie tencuite, vopsite, nu doar în alb, arătând că acest lucru va fi cerut obligatoriu de către Primărie în avizele pe care le va da.

 

Proiectul care a deschis ședința de urbanism, Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) propus pe strada Bobîlnei nr. 60 e semnat de Bogart Construct și de arhitecții Mirela Petrina și Ciprian Secară. Proiectul a revenit în comisie după ce a mai fost discutat în 2020 iar proiectanților li s-a recomandat să schimbe soluția de arhitectură a clădirii și accesele.Ciprian Secară a susținut proiectul și a explicat că în noua soluție s-a optat în loc de o tipologie în T pentru una în L, că a modificat zona de gang de acces și că a redus numărul inițial de apartamente. Intenția este să se edifice un imobil mixt cu subsol, parter comercial și 6 etaje din care ultimul restras cu apartamente, pe o parcelă de 1200 mp. Propunerea este similară cu imobilul cu apartamente și 6 etaje deja construit în vest, pe Bobâlnei nr.58. Pe planșe s-au propus 41 de apartamente iar în memoriu se arată că sunt 44 de apartamente.

La începutul ședinței primarul Boc a ținut un discurs în care a anunțat că cei care „cer luna de pe cer” vor avea parte de „cel mai dur tratament în comisiei” dar și că studiile de trafic vor dicta dacă proiectele mari sunt aprobate sau nu înainte de finalizarea centurii sau metroului. Imediat după, a început discutarea proiectelor de pe ordinea de zi a ședinței și l-a întrebat pe proiectant care e portabilitatea străzii Bobîlnei dar și ce beneficii aduce proiectul orașului, arătând că proiectanții propus un Coreficient de Utilizarea a Terenului (CUT) maxim permis de regulament, de 2,6.

Detalii aici despre discursul lui Boc care a deschis ședința de urbanism a comisiei din 11 mai: Noua politică trasată de Boc pentru avizarea proiectelor de urbanism: culoare separate pentru case și blocuri și tratament dur pentru cei care „cer luna de pe cer”

Secară i-a spus că nu crede că vor fi probleme de trafic, însă primarul a ținut să îi spună că e vorba de o comisie tehnică, nu de una „cu cred sau de credință religioasă” recomandându-i să revină peste o lună în comisie când va ști să răspundă exact întrebărilor. Proiectantul a completat pentru partea de beneficii aduse de proiect orașului, că se vor crea spații comerciale în plus dar și că strada va primi vegetație de aliniament, imobilul restrângându-se la 3 metri de stradă, așa cum e și imobilul vecin. Boc i-a replicat că nu asta înțelege prin beneficii și a dat cuvântul specialiștilor din comisie și arhitectului șef.

(PUD imovil mixt Bobâlnei nr.60, sursa primariaclujnapoca.ro)

Față în față cu proiectul, după discursul primarului de la începutul ședinței, toți membrii din comisie au devenit activi și au făcut recomandări. Arhitectul Voicu Bozac a arătat că, de fapt, s-a cerut o tipologie în I a clădirii, la fel ca cea învecinată. Arhitectul șef, Danil Pop a spus că susține să se facă niveluri mai înalte și mai puține, cu un spațiu comercial la fel de generos ca înălțime.

Bozac a cerut reconfigurarea gangului de acces în așa fel încât să se câștige metri de spațiu comercial în plus și o fațadă cu o imagine mai bună, dar și modificarea soluțiilor de parcare propuse.

Vlad Negru a ținut să aducă în discuție problema învecinării viitorului bloc de locuințe cu autobaza de salubritate a operatorului Brantner, arătând că Ordinul 119/2014 cere o distanță de 200 de metri față de astfel de servicii, iar blocul e acum gard în gard cu respectiva bază.

Arhitectul șef a arătat că există aviz de la Direcția de Sănătate Publică pentru proiect. În plus, proiectanții au mai spus  că ei știu că există un plan de închidere a acestei baze de salubritate, cei de la Bratner având și ei intenții imobiliare traduse printr-un PUZ, însă că nu sunt în posesia respectivelor informații.

Boc l-a mustrat pe arhitectul șef întrebându-l dacă lui i-ar plăcea să locuiască acolo și să îi intre pe geam mirosul de la mașinile de salubritate. „Mie nu mi-ar plăcea să le văd pe geam”, a completat primarul. Boc a subliniat apoi că trebuie verificată chestiunea legată de cei 200 de metri.

Șefa de la Serviciul Strategii Urbane a arătat că viitorul imobil ar trebui reconfigurat ca cel de pe parcela învecinată, fără a se mai contrui suplimentar la mai mult de 18 metri de la aliniament, dar și  că e nevoie să se reconfigureze parcările de la sol, având în vedere că legislația cere ca ele să nu fie la mai puțin de 10 metri de geamurile de locuire iar propunerea nu respectă această exigență.

Arhitectul Dan Domșa din comisie a militat și el ca viitorul calcan care se va crea spre baza Brantner să fie mai scurt. Șefa Direcției de Urbanism, Corina Ciuban a opinat că e nevoie de un studiu de impact pentru a lămuri problema de vecinătate cu autobaza firmei Brantner (unde toți cei din Primărie prezenți au spus că nu știu dacă se parchează sau nu mașinile de gunoi acolo). Ciuban a mai spus că, dacă nu se va lămuri chestiunea, ulterior oamenii care se vor muta acolo vor veni cu reclamații la Primărie. „UTR-ul de locuire se termină în gardul celor de la salubritate”, a mai arătat ea.

Mureșan a definit procedura legală care trebuie aplicată în acest caz: „noi cerem un punct de vedere de la DSP în acest caz iar cei de la Sănătate Publică vor lămuri dacă cer ei sau nu studiu de impact”. „Da, da, în baza celor discutate faceți hârtia să ne lămurim expres. Poate au acolo numai mașinile de dezăpezire care nu produc miros”, a fost de acord Boc.

Primarul a mai ținut să spună că proiectul trebuie să vină și cu rezultatele privind traficul dar și cu punctul de vedere de la DSP, arătând că Ciuban e mai veche ca el în Primărie și știe că vecinătățile sunt printre cele mai reclamate probleme de către cetățeni. Pe primul loc, a ținut să spună că sunt reclamațiile legate de infrastructură unde a spus că deja el aplică la ședințele de urbanim „Abecedarul proiectelor” ( legat de asfalat, drumuri și utilități capacitate), pentru a corecta neajunsurile.

Arhitectul Mihai Racu a dus discuția într-o altă zonă. Asta înainte de a se tranșa problema de vecinătate cu autobaza Brantner, firmă de salubritate aflată în contract cu Primăria.  Racu a ținut să spună că s-a uitat un pic la proiect, de sus, ca să vadă imaginea curții și constată că există puțină preocupare pentru spațiile verzi în contextul în care orașul și arhitecții sunt preocupați să creeze comunități prin felul în care se proiectează astfel de spații. „Poate n-ar trebui garduri între acest spații verzi”, a spus Racu.

„O identitate vizuală doriți, nu juridică”, a ținut să observe confuziile care se vor crea, arhitectul Voicu Bozac.

Primarul a renit și el la propunerea lui Racu, după ce a fixat ce se va întâmpla cu proiectul. „Da, spațiile verzi n-ar trebui să rămână Cenușăreasa. Ele la Cluj nu ma sunt Cenușărese ci devin prințese. Pentru cei care vorbesc în metafore, sper că se înțelege cum trebuie de acum ele să fie tratate”, a spus Boc.

Arhitectul șef al municipiului, Daniel Pop, a arăt că blocul de la nr. 58 deja construit pe Bobâlna a fost autorizat cu împrejmuire și are gard. „De doi ani eu nu mai aprob garduri între blocuri”, a intervenit Boc.

În schimb, Voicu Bozac a spus că susține abordarea deja autorizată în care gardul marchează limita de proprietate, tocmai pentru a nu apărea probleme suplimentare în zonă. „Sunt două blocuri de locuințe, fiecare cu spațiu vede și loc de joacă. Era de preferat să fie unite și să nu se propună împrejmuire, dar acum nu mai avem ce face, numai pe cale amiabilă s-ar mai putea face ceva”, a spus și Pop.

Viceprimarul Dan Tarcea a intervenit și el și i-a pus pe cei din comisie să își imagineze ce loc generos se crea acolo dacă se făcea un loc de joacă comun pentru cele două blocuri și „ce bucurie era pe copiii de acolo să socializeze”.

„Nu neg că sunt argumente, dar e o chestiune de opțiune până la urmă, ce spațiu verde ne place să creăm. Cu sau fără bariere, unul care să încurajeze socializarea, fără izolare”, a mai spus Boc.

Ca să fie în asentimentul primarului, cel mai probabil, arhitectul Vlad Negru a propus ca în cazul acestui nou bloc de la nr.60 să se pună condiția în viitorul aviz să nu existe împrejmuire pe latura spre blocul vecin de la nr.58. Adică, o condiție care oricum nu ar crea nicio facilitate pentru viitorii locuitori de acolo.

Pornind și de la exemplul acestui proiect prin care se creează un calcan de 22 de metri spre proprietatea Brantner, despre care nu s-a putut preciza dacă se va acoperi sau nu în viitor, arhitectul șef a ținut să spună că toate calcanele care se vor crea în oraș trebuie vopsite, fațadizate, să arate precum clădirile. Și-a reluat ideea și pe parcursul altor proiecte discutate în comisie.

Aceasta, după ce comunitatea a început să critice proiectele de pe artere supuse restructurării unde un bloc mare se lipește cu un perete la fel de mare de o casa parte și mansardă (casă supusă restructurării pe viitor). Tot pe parcursul ședinței, un arhitect din comisie, a recomandat specialiștilor Primăriei să nu se teamă atât de tare de calcane. „Am trecut prin exemplul Calea Mănăștur, unde s-a construit de această manieră și acum una sau două parcele au mai rămas neconstruite. În 1920-1930, Magheru din București era plin de calcane iar acum e Bulevardul nr. 1 al țării”, a arătat Sorin Scripcariu.

 

Un comentariu

  1. Tovarasul Boc a publicat în 1987 in cotidianul local Faclia un articol intitulat “Hotararea de a participa direct la devenirea comunista a patriei”. Tovarasul Boc a scris articolul “intr-un climat de profunda angajare” cu prilejul apropierii Conferintei Nationale a Partidului Comunist Roman. “Angajamentul” facea parte dintr-un grupaj de texte prin care lideri ai mai multor categorii socio-profesionale isi exprimau adeziunea fata de programul partidului comunist.

    De altfel, tovarasul Boc era cunoscut pentru activitatea de coordonare a secretarilor UTC pe scoala, in general fete din ciclul liceal. Si, chiar daca exista documente, chiar daca cercetatorii le-au identificat, tovarasul Boc continua sa nege evidentele.

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.
  • Articole similare