Închide

Alba-Iulia e capitală pe harta”smart city”-urilor din România, iar Clujul e locul doi în clasament. Care sunt marile probleme și eșecuri în domeniu

EconomieTop News by Kristina Reştea - iun. 08, 2021 0 262

 

Dacă numărăm proiectele, Cluj-Napoca este al doilea cel mai „smart” oraș din România, după Alba-Iulia, potrivit radiografiei domeniului realizată de o companie activă pe piața de soluții pentru „orașe deștepte”. Clasamentul este realizat în funcție de numărul de proiecte implementate sau aflate în lucru, dar autorii analizei trec în revistă și o serie de probleme în ceea ce privește crearea orașelor smart în România. Analiza subliniază că, deși se menține interesul pentru soluții de mobilitate și administrație, “mediul și oamenii, priorități absolute într-o societate care își cunoaște valorile și își alocă din priorități și generațiilor viitoare, sunt neglijate de industria Smart City românească”. Clujul este bine reprezentat și în topul furnizorilor pe piața “smart”.

Radiografia “smart city” de România, realizată de Vegacomp Consulting, a numărat 860 de iniţiative aflate în stadiul de proiect, în curs de implementare sau deja finalizate. Autorii raportului remarcă un interes crescut pe această piață, în condițiile în care analiza din 2020 aduna 594 de proiecte din 87 de oraşe, la nivelul lunii iunie

Topul primelor orașe, în funcție de numărul de proiecte în plan, în curs de implementare sau livrate, are, în continuare același lider: Alba Iulia, dar cu un număr stagnant de proiecte, fără alte dezvoltări semnificative. Iașiul vine puternic din urmă, în urcare până pe poziția a treia. Clasamentul arată astfel: Alba Iulia (106), Cluj-Napoca (58), Iași (56), București (39), București – Sector 4 (35), Arad (29), Sibiu (27), Oradea și Timișoara (26), Brașov (18). Clasamentul orașelor medii este dominat de Alba Iulia (106), Arad (29) și Sibiu (27), în timp ce podiumul orașelor mici este ocupat de Avrig (10), Făgăraș (7) și, la egalitate, Odorheiu Secuiesc, Aiud și Hârșova (6).

“La nivel de orașe, observăm că motorul Smart City, odată turat, păstrează o dinamică greu de egalat. Orașele mari, care deja au gustat eficiența soluțiilor Smart City și au făcut pași concreți în acest sens, își păstrează avansul, topul primelor 10 este compus din aproape aceleași nume, cu unele rocade ca poziție, dar avansul față de urmăritori crește. Surprizele frumoase vin, însă, de la orașele medii și mici, care uneori impresionează prin ambiție și deschidere către adopția soluțiilor Smart City. Iar aici, o comunitate locală ceva mai mică, dar mai bine închegată, alături de o administrație mai deschisă, care se mișcă mai agil decât marile și poate prea birocratizatele orașe, pot aduce cu mai mare ușurință soluțiile inteligente, în beneficiul locuitorilor”, a declarat Cornel Bărbuț, CEO al Vegacomp Consulting. La cele 860 proiecte Smart City, se adaugă 69 de proiecte Smart Village și 16 proiecte Smart Territory (Consilii Județene).

Care sunt cele mai populare domenii pentru proiectele smart

Proiectele Smart City identificate își păstrează clasificarea, în aceleași șase Verticale Smart City: Smart Economy, Smart Mobility, Smart Environment, Smart People, Smart Living și Smart Governance, verticale care sunt în concordanță cu raportările Uniunii Europene. Contextul pandemic a întărit pozițiile domeniilor-lider. Verticala Smart Mobility, care se detașează semnificativ, este vizată de 260 de proiecte, inclusiv în contextul atenției sporite la siguranță și sănătate, lucru ce se reflectă în transporturi. Sunt cu aproape 75 mai multe proiecte decât în anterioara raportare. La distanță relativ constantă urmează Smart Governance, cu 226 proiecte, în creștere față de cele 130 de proiecte ale anului trecut, verticală ce își consolidează a doua poziție a clasamentului. Podiumul este completat tot de Smart Living, cu 174 de proiecte, echivalentul unui avans de 53 de inițiative, față de 2020. Și Smart Economy își menține locul al patrulea, cu 99 de proiecte și un ușor avans de 15 inițiative. Ultimele două poziții sunt disputate tot de Smart Environment, cu 64 de proiecte, în creștere de la cele 42 din 2020 și, respectiv, Smart People, cu doar 37 de inițiative și un avans de doar 8 proiecte noi, pe parcursul ultimelor 12 luni.

“Vedem, în acest raport, un aspect pozitiv, în special la nivel de răspuns al administrației la nevoile de distanțare și de-birocratizare: dincolo de evoluția liderului – Smart Mobility, verticala Smart Governance, ocupantă a poziției secunde în clasament, numără nu mai puțin de 226 de proiecte care, sperăm, fac viața mai ușoară locuitorilor. Dar, ca în raportările anterioare, avem și eternii perdanți – Smart Environment și Smart People, pe poziții deja obișnuite, la coada clasamentului. Mediul și oamenii, priorități absolute într-o societate care își cunoaște valorile și își alocă din priorități și generațiilor viitoare, sunt neglijate de industria Smart City românească. Tot în acest raport vedem nu doar finanțările din fonduri europene și publice, dar și primele proiecte semnificative private și privim cu interes la componenta de finanțare privată, în viitorul Smart City”, spune Bărbuț.

Nevoia de digitalizare din ultimul an a determinat și autorităţile judeţene să ia măsuri de schimbare, mai ales că unele persoane din administraţia locală – primari – au trecut în administraţiile judeţene, notează raportul. Autorii subliniază că județele Cluj și Ilfov au iniţiat aceste demersuri de digitalizare judeţeană, privind spre un Smart Territory. În această primă radiografie, au fost numărate 29 de proiecte din 15
Consilii Judeţene.

Marile minusuri de smart city

Principala problemă cu proiectele de la noi este “goana după profit imediat”, consideră Grațian Mihăilescu, fondator Urbanize Hub, citat în raport. Acesta a vorbit despre punctele slabe ale proiectelor implementate până acum. “Goana după profit imediat, fără a lua în calcul nevoile reale, fără a avea o viziune clară și o strategie. Lipsa de colaborare, transparență. Lipsa unor oameni specializați din administrație pe diferite domenii ce țin de smart cities”, a spus acesta, enumerând problemele din sector.

Adrian Florea, CEO Electrogrup (furnizor de soluții), menționează că sunt durate lungi între studiul de fezabilitate și proiectare sau proiectarea deficitară. Mai sunt și alte probleme: „Lipsa de coordonare între autorități, la momentul proiectării. La fel, și ideea că proiectele cele mai bune sunt și cele mai ieftine cred că e greșită. Competența companiilor care implementează aceste proiecte se câștiga greu, după multe investiții. Beneficiarul dă un vot de încredere implementatorilor, oricare ar fi ei. Și apoi realizează că lipește know-how, experiența și puterea financiara. Așadar, cred că și criteriile de selecție ar trebuie revizuite”, spune Florea, citat în radiografie.

Andrei Carabelea, primarul din Piatra Neamț, pune la categoria eșecuri/ minusuri „graba de a copia modele implementate de alții, fără a ține cont de specificul fiecărei localități și de diversele particularități”. „Am văzut, de asemenea, și diverse proiecte făcute rapid, fără să se țină cont de integrare sau de realitățile din teren: de exemplu, folosirea senzorilor de interior în exterior; adăugarea de noi dispozitive cu cablurile și anexele aferente pe stâlpi, accentuând haosul de cabluri; telegondole care duc spre nicăieri, deși ar fi fost foarte simplu de rezolvat această ecuație. Sunt multe asemenea exemple, dar partea bună este că împărtășim atât cu alte UAT-uri aceste experiențe, cât și cu organizațiile care și-au asumat misiunea de a defini direcțiile și de a evita eșecurile”, spune primarul, citat în raport.

 

Clujul, bine reprezentat în topul furnizorilor pe piața “smart”

În lista de furnizori de soluții smart sunt companii din Cluj – ca Electrogrup sau Life is Hard, dar și Cluj IT Cluster.

Sursa imagine: Analiza Vegacomp

 

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.
  • Articole similare