Expoziția își propune să aducă în prim-plan istoria romilor într-un mod care îmbină evenimentele și deciziile politice cu destinele reale ale oamenilor.
A fost ridicată poarta oficială de acces pentru Khetane, festivalul comunitar al Pata Râtului din Cluj, care începe la finalul săptămânii
ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - aug. 10, 2022 0 781
Festivalul Khetane (împreună în limba rromani – n.red.) va fi organizat în premieră anul acesta la Cluj, între 12 și 14 august, în Pata Rât, groapa de gunoi a Clujului. Festivalul este inițiat de Fundația Alt Art, împreună cu oameni din comunitatea de romi și este finanțat, preponderent din fonduri nerambursabile. Intrarea este gratuită. Programul poate fi consultat, mai jos. În cadrul evenimentului se vor cânta manele și muzică lautărească, cap de afiș fiind Prințesa de Aur și Alex de la Cluj. Directorul artistic al festivalului este Andrei Dinescu, fiul scriitorului Mircea Dinescu, care va cânta și în cadrul festivalului cu trupa sa, Impex, cu care cântă manele combinate cu muzică rock și cea electronică.
Între timp, organizatorii au anunțat că s-a instalat deja poarta oficială de intrare în festival.
Activistul Szakacs Istvan de la Fundația Alt Art, aflat în echipa de organizare, a postat și imagini care surprind munca de igienizare a zonei unde se va desfășura festivalul.
(sursă foto Facebook)
Detalii despre festival și dezideratele sale: Festival în premieră la Cluj dedicat comunității rome din Pata Rât. Vine Prințesa de Aur și Alex de la Cluj dar și Andrei Dinescu, cu trupa Impex
Programul festivalului Khetane
Vineri 12 august
Această expoziție pune în context nevoia comunității rome care a locuit până în 2010 pe str. Coastei de a marca simbolic locul de unde a fost evacuată și mutată forțat în Pata Rât.
Activități pentru copii organizate de ONG-uri din Cluj.
Cunoscut publicului drept Paul Fantezie, Paul Pîrvu este un remarcabil solist, acordeonist și compozitor născut în București, în 1975. Absolvent al Liceului de Muzică „Dinu Lipatti” din București, s-a îndrăgostit de acordeon încă din copilărie, când asculta la pick-up discurile cu muzică lăutărească ale tatălui.
Alexandru Kolosi este muzician și compozitor, cunoscut publicului sub numele de scenă Alex de la Cluj. S-a născut în Cluj în anul 1981, într-o familie de lăutari și a urcat pe scenă pentru prima dată la vârsta de 15 ani, când s-a alăturat spontan formației invitate să cânte într-un club, impresionând publicul cu vocea și prezența scenică. Deși nu are studii de specialitate, a moștenit nativ talentul și pasiunea pentru muzică, transmise din generație în generație, atât din partea de familie a mamei, cât și din partea tatălui. De când s-a lansat în muzică până în prezent a susținut mii de concerte în toată România și în străinătate, în Italia, Germania, Spania sau Anglia, la evenimente private, dar și în cluburi și săli de spectacole. În prezent colaborează cu casa de discuri Viper Production din Cluj-Napoca.
O comoară bine ascunsă de ardeleni, Victor Plastic este o enciclopedie vie a manelelor. Pentru prima dată la Cluj! Victor Plastic (n. 1985, București) activează pe scena culturală bucureșteană ca artist vizual independent, gestionar de patrimoniu imaterial și melanjor digital. Cu studii în scenaristică, psihologie și fotografie, în ultimii 12 ani și-a concentrat atenția asupra industriei muzicale românești. În 2012 a descoperit caseta grupului Îngerii Negri și a început să studieze muzica romă contemporană (manele, muzică de ascultare, doine etc.) pe care o dezgroapă, arhivează și diseminează.
Sâmbătă 13 august
Activități pentru copii organizate de ONG-uri din Cluj.
O întâlnire cu specialiști, muzicieni, fani și hateri despre manea, care a ajuns la performanța să fie deodată cel mai iubit și cel mai urât gen de muzică din România.
IMPEX este ultima iterație a ideii de fuziune stilistică și colaborare inter-etnică inițiată de Andrei Dinescu în 2012. Colaborarea între muzicienii rromi și cei ne-rromi fiind încă destul de rară în România, proiectul muzical fondat de Andrei Dinescu acum 10 ani, numit „Steaua de mare” a avut acest scop de la început, de a crea un mediu evolutiv și colaborativ prin muzică, pornindu-se atunci în București o adevărată mișcare ce continuă să se dezvolte și să inspire publicul și muzicienii de astăzi. Toți membrii IMPEX sunt muzicieni cu vastă experiență în diverse genuri și stiluri muzicale. Andrei Dinescu, Marian „Jerry” Boacă, Pity Imecs, Attila „Darbuk” și Paul „Pepsy”, au cântat de-a lungul vremii tot felul de muzici pornind de la cea Clasică, Rock, Jazz, muzică experimentală, lăutărie clasică și modernă/contemporană (manele – Pop-ul rrom), muzică turcească și arabă. Toate acestea vin sa transmită un mesaj umanitar de îndepărtare a barierelor din societate!
Numele real al cântăreței Prințesa de Aur este Loredana Anghelache, născută în 1986 la Bacău. De la vârsta de 13 ani a urmat cursurile de canto ale Școlii de Arte Populare și Meserii din Bacău, la secția de muzică ușoară, până când s-a mutat la Pitești, unde a continuat cursurile la Școala Populară de Arte. În 2003 a înregistrat primele melodii proprii la casa de discuri Euromusic din Cluj-Napoca și în aceeași perioadă a avut primul concert, la Oradea, sub pseudonimul Micuța de Aur. În 2016, după sute de concerte în țară și în Europa, în țări precum Germania, Franța, Cipru, Italia ș.a., a participat la competiția X Factor, unde a ajuns până în semifinale, în echipa lui Horia Brenciu. Participarea la X Factor i-a deschis noi perspective și a început să abordeze noi genuri și stiluri muzicale, încercând să-și depășească zona de confort și să își extindă orizonturile. În prezent, dorește să găsească un echilibru între carieră și familie, încercând constant să evolueze, atât ca artistă, cât și ca mamă și soție.
Duminică 15 august
Activități pentru copii 0rganizate de ONG-uri din Cluj.
Va „dispărea” Pata Râtul până în 2030, așa cum au enunțat autoritățile locale, inclusiv în Strategia de Dezvoltare a Zonei Metropolitane? Hai să aflăm.Dezbaterea publică va porni de la raportul promisiuni-înfăptuiri la Primăria Cluj-Napoca, măsurat în ultimii 16 ani, pentru a evalua fezabilitatea promisiunii.
Zita Moldovan este actriță și prezentatoarea emisiunii „Din viața romilor”, de la Național TV. A absolvit Facultatea de Teatru și Televiziune din Cluj și din 2006 colaborează cu Teatrul de Operetă „Ion Dacian” din București, în spectacolul „Broadway București”. Din 2014, este co-fondatoare a Companiei de Teatru Giuvlipen. În 2018, face parte din producția româno-franceză „Dezrădăcinați”, prezentată la Paris în cadrul sezonului România-Franța 2019. Cel mai recent film în care joacă este „Doi lei șaizeci”, regizat de Camelia Popa. În plus, de-a lungul carierei sale de 15 ani, a fost implicată activ în mișcarea feministă și anti-rasistă a romilor, lucrând ca formatoare de teatru în comunități de romi și în diferite campanii pentru drepturile romilor. În 2020, Zita lansează colecția de îmbrăcăminte Loly (roșu în romani) inspirată din cultura și tradiția romilor. În 2021, a câștigat premiul Tajsa Roma Cultural Heritage, oferit de Institutul European pentru Arte și Cultură al Romilor, acordat personalităților rome remarcabile, care îmbogățesc arta și cultura romă, inspirându-se din moștenirea culturală a romilor în timp ce modelează și reinventează forme de expresii culturale ale romilor pentru următoarea generație.
Colecția Loly – haine inspirate din cultura și tradiția romilor – a fost lansată în anul 2020. „Loly” înseamnă „roșu” în romani. Culoarea roșie simbolizează puterea, viața și rezistența romilor. Elemente tradiționale precum salba au fost reinterpretate în stil romano. Printurile colecției sunt eterne, așa că în orice anotimp, epocă, pandemie, un accesoriu Loly te va pune în evidență. Loly by zita moldovan, nu este o ținută, este un stil, unul care îți îmbogățește sufletul, mintea și nu în ultimul rând imaginea! Hainele pe care le porți vorbesc despre tine, despre puterea ta de cunoaștere, acceptare, toleranță și empatie. „Mă simt puternică pentru că prin creațiile mele celebrez cultura și istoria romilor.” – Zita Moldovan În anul 2021, a fost lansată colecția de tricouri Kali – mesaje inspirate din spectacolele Giuvlipen -, dedicată actriței și co-fondatoarei Giuvlipen, Mihaela Drăgan. Kali este un manifest pentru libertatea de a fi femeie într-o societate care ne spune cum să ne îmbrăcăm și ce rol social au hainele pe care le purtăm. Este o colecție creată nu doar pentru femei, ci pentru toate persoanele care se regăsesc în spectrul feminin sau explorează feminitatea. A fi femeie e o noțiune largă și complexă, sub umbrela căreia e loc pentru toată frumusețea diversității de gen. Kali devine o mișcare. Mișcarea în care femeile poartă tot ce își doresc ele fără să fie judecate. Mișcarea în care hainele ne potențează strălucirea, dar nu ne definesc genul sau categoria socială din care facem parte. Dincolo de haine și de modă, suntem tot noi, puternice și reziliente, cele care într-o zi vor schimba lumea prin creativitatea și suroritatea noastră. Kali e următorul nivel în care moda se transformă într-un mesaj de reziliență care te seduce. Nu e doar modă. E moștenire culturală.
Fernando Varga a obținut diploma de licență în științe politice (FSPAC) și un master în proiectarea cercetării și analiza datelor sociale, iar în prezent este doctorand în primul an la școala doctorală de sociologie (UBB). Din punct de vedere profesional este cercetător la Centrul pentru Studiul Democrației (CSD). Temele lui de cercetare sunt în preponderent legate de integrarea romilor, drepturile copiilor, accesul acestora la educație.
Boguș Alexandru – doctor în filosofie a Universității Babeș–Bolyai, coordonator facilitare comunitară în cadrul Centrului Cultural Clujean și expert facilitare comunitară din partea UBB în cadrul proiectului Pata-Cluj 2. Face parte de asemenea din colectivul anarhist din jurul spațiului „Acasă” din Cluj și este interesat de a dezvolta mecanisme și instituții non-ierarhice și radical democratice menite la a schița un posibil viitor anti-capitalist intersecțional.
Alexandru Fechete este activist și muncitor social din Cluj-Napoca. A fost implicat în diverse proiecte sociale, culturale și sportive. Militează pentru desegregarea zonei marginalizate Pata Rât și pentru dreptul la locuire decentă. A contribuit și a participat în calitate de actor și narator la diferite producții media: documentare, articole de presă, cărți, reviste, teatru.
Regia: Marta Bergman
Cu: Alina Șerban, Tom Vermeir, Jonas Bloquet, Rebeca Anghel
Gen film: Dramă
„Singură la nunta mea” este povestea Pamelei, o tânără din comunitatea romă, o femeie spontană și amuzantă. Trăiește cu copilul ei în vârstă de doi ani și cu bunica într-o casă dărăpănată unde împart același pat. Ea visează la libertate și se îmbarcă spre necunoscut, renunțând la tradițiile care o sufocă. Speră să se căsătorească pentru a-și schimba destinul, dar și pe al fiicei ei. O poveste despre curajul și determinarea de a-ți depăși condiția. „Pamela este o fată ca oricare alta, care nu acceptă pătrăţelul în care a pus-o societatea, legat de mediul sărac din care provine, de faptul că este o mamă singură şi foarte tânără, şi de ruşinea atribuită acestui lucru. Ea încearcă să găsească un echilibru între libertatea ei personală şi faptul că este mamă. Îşi doreşte să fie respectată. Vrea să fie iubită şi să iubească, ca mulţi dintre noi. Îmi place curajul Pamelei. Admir cât de sigură este pe ea. Eu am mai multe dubii” – Alina Șerban. Durata: 121 minute
