Închide

A „căzut” poarta de pe Canalul Morii din parcul Rozelor. Ce urmează?

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - apr. 27, 2015 1 1716

Poarta care îngrădea accesul în zona parcului Rozelor-Canalul Morii a fost deschisă tuturor celor care doresc să se plimbe în zonă. A fost nevoie de doi ani de acțiune civică, de petiții și hârtii pentru a convinge Asociația de Proprietari Plopilor nr. 68 să renunțe la respectiva poartă.

Ioana Rus, unul dintre riveranii care locuiesc în zona parcului Rozelor și s-a implicat în acțiunea anti-poartă, a explicat că dispariția porții este consecința unui cumul de acțiuni și presiuni începute de oameni din societatea civilă și de vecinii din zonă. „În scrisoarea mea ceream îndepărtarea porţii ca un prim pas, un gest de deschidere spre vecinătate. În continuarea acestui gest, noi, vecinii, răspundem cu înfiinţarea unui grup de iniţiativă civică al cărui scop este amenajarea sustenabilă a întregii zone Canalul Morii-Parcul Rozelor, o amenajare care să îmbine armonios interesele publice şi private. Sperăm că acţiunile noastre vor fi sprijinite de cât mai mulţi vecini, inclusiv proprietari sau locatari de pe Plopilor nr. 68. Până atunci, ar fi frumos din partea tuturor trecătorilor să respecte cerinţele de pe panoul care anunţă proprietatea privată”, a declarat Ioana Rus pentru Actualdecluj.ro.

Adrian Dohotaru, activist care s-a implicat în urmă cu doi ani, spune că precendul Rozelor ar trebui să funcționeze și pentru alte spații verzi din oraș, îngrădite de garduri și porți. „Când suntem solidari, dar mai ales determinați, vedem rezultate. Mi-ar fi plăcut ca autoritățile să se mobilizeze mai prompt și să nu fie nevoie de atâtea sesizări, mai ales că la unele au încălcat legea și nu au răspuns. Ce am făcut noi e un exemplu că nu tolerăm urbanismul ilegal și mai ales ceea ce anglo-saxonii denumesc gated urbanism. Nu e bine ca oamenii mai avuți să se separe de alții mai puțin bogați pentru că astfel de demersuri vor conduce la societăți segregate, în care majoritatea cetățenilor vor fi umiliți pe criterii de clasă și de statut social. Situația nu e singulară blocului de lux din parc, ci și la UBB. Din discuțiile informale pe care le-am avut și cu oameni influenți din UBB, rezultă același lucru. Ei nu doresc să intre mănășturenii care nu au un profil universitar. Am insistat că e mai logic economic să organizeze un flux de cetățeni prin parc care apoi închiriază terenurile de sport, dar, spre surprinderea mea, terenurile nu sunt gândite pentru a fi folosite ori închiriate cât mai des. Când trec pe acolo în alergare, majoritatea sunt goale. Se dorește doar un parc liniștit, pentru universitari”, a subliniat Dohotaru.

El adaugă că s-a implicat atâția ani în activism civic pe baza datoriei pe care consideră că o are ca persoană care a trăit din diverse burse de la stat plătite din taxele și impozitele cetățenilor. „Am o datorie față de societatea care mi-a permis această situație relativ privilegiată. Ar fi bine să gândească la fel și alții pentru care privilegiul nu e atât de relativ ca în cazul meu. Deci, campania continuă până când vom avea posibilitatea de a ne plimba pe poteci de pământ de-a lungul Canalului Morii, până când vom avea grădini comunitare în vecinătatea blocului, până când clujenii vor putea circula dintr-un cartier în altul trecând zece minute prin parc pentru a le relaxa ziua. Pentru asta nu e nevoie de taxă, oricât de mică ar fi, căci e o chestiune de principiu a avea spații publice într-un oraș sufocat de trafic auto și cartiere înghesuite de blocuri”, a afirmat acesta.

Arhitecți clujeni au semnalat în repetate rânduri importantața pe care o are Canalul Morii pentru oraș și au criticat faptul că autoritățile nu fac nimic pentru a-l reda clujenilor. Unul dintre cei implicați în campaniile de conștientizare cu privire la Canalul Morii, arhitectul Vasile Mitrea spunea că pe canal s-au putea realiza o suită de amenajări cu mici cascade sau oglinzi de apă iar canalul ar deveni un punct de atracţie pentru turişti, dar şi o oază de linişte şi de aer curat pentru riverani. Mitrea atrăgea atenția în cartea „Cluj-Napoca în proiecte. 50 de ani – 1960-2010” asupra importanei Someșului, a Canalului Morii și a ansamblului de spații verzi din proximitatea acestora.

parcul rozelor

parcul rozelor 2

Scrie un comentariu