Ce are Clujul în comun cu Kazakhstanul

Când vine vorba despre relațiile României cu Kazakhstanul, primul lucru care ne vine în minte este tranzacția KazMunaiGas-Rompetrol. Dar de atunci, lucrurile au evoluat. Chiar și la Cluj.  Kazakhstanul are un memorandum de cooperare cu Universitatea Babeș-Bolyai și ar vrea să învețe din „lecțiile” Clujului în ceea ce privește clusterele și încurajarea afacerilor din zona IT. Kazakhstanul mai are la Cluj și un Consulat Onorific, care l-a avut oaspete, la finalul săptămânii trecute, pe însuși Ministrul adjunct al Afacerilor Externe, Roman Vasilenko. Diplomat cu stagii în ambasade din Londra și Washington, Roman Vasilenko a relatat pe larg, pentru redacția Actual de Cluj, despre planurile ambițioase de cooperare și investiții pe care le are țara sa. Desprins de aproape trei decenii din fostul URSS, Kazakhstanul e stat relativ tânăr – are doar 27 de ani de independență – iar un obiectiv  principal al guvernanților și al președintelui țării pe termen mediu este acela de ștergere a urmelor rusificării poporului kazah. Mai precis, ministrul a mărturisit că în maxim 8 ani, alfabetul rusesc chirilic din Kazakhstan va fi înlocuit comple cu alfabetul latin. Kazakhstanul face pași importanți pentru a-și valorifica potențialul în IT, energie verde, infrastructură și transport. Ministrul Roman Vasilenko s-a întâlnit cu reprezentanții Consulatului din municipiu, cu cei ai administrației locale, ai asociațiilor IT și ai comunității de afaceri, dar și cu studenți din Kazakhstan, veniți să învețe în Capitala Transilvaniei.

Reporter: Care sunt punctele de interes pe care le aveți la Cluj? Ați avut deja câteva întâlniri, spuneți-ne despre planurile cu care ați venit.

Roman Vasilenko: Clujul e faimos pentru clusterul său IT, iar noi căutăm să emulăm experiența pe care oraşul a implementat-o cu succes, prin Astana IT Startup Hub. Acesta a fost lansat în noiembrie, anul acesta. E un proiect foarte nou. Guvernul nostru a lansat de ceva vreme intenția de a sprijini dezvoltarea industriei IT, iar acum avem acest hub, pentru a crea mediul de dezvoltare a zonei IT. Anul trecut, am adoptat un program numit Digital Kazakhstan, care presupune finanțare guvernamentală în dezvoltarea de infrastuctură și industrii IT; urmărim digitalizarea a patru arii: industrie, educație, guvern și societate. Avem un minister desemnat special, care se ocupă de implementerea acestui proiect și chiar un prim-ministru adjunct a cărui treabă e să fie „Mr Digital”. M-am întâlnit cu Alexandru Petrescu (Ministrul român al Comunicațiilor și Societății Informaționale, n.red.) și am fost de acord că vom dezvolta cooperarea între industriile IT și corpuri guvernamentale relevante care se ocupă de această temă, pentru proiecte comune.

Rep: Procesul acesta de digitalizare e unul foarte incipient așadar.

R.V. E destul loc de creștere, sunt multe oportunități. Un alt aspect de mare interes pentru noi este faptul că la Cluj există una dintre cele mai mari universități din România – UBB, care pregătește specialiști IT și ingineri excelenți. Aș aminti că un memorandum de cooperare între UBB și Universitatea Tehnică Kazakh-Britanică a fost semnat în mai anul acesta. În fiecare an, tot mai mulți studenți din Kazakhstan aleg Cluj-Napoca ca destinație de studiu, atrași de faptul că orașul este un centru academic, cultural, industrial și de afaceri. Acum, 16 studenți din Kazakhstan studiază în universități de aici. Fără îndoială, numărul lor va crește.

Rep. Cum vedeți cooperarea între Kazakhstan și România pe zona aceasta IT? Cooperarea între Kazakhstan și Cluj?

R. V. M-am întâlnit aici la Cluj cu reprezentanții ARIES Transilvania și am fost uimit de cât de similare sunt lucrurile pe care le fac ei de 6 ani cu ceea ce facem noi acum, cu ceea ce avem noi ca priorități. Sunt 5-6 zone de dezvoltare pentru un centru IT, printre care cea de smart city. Noi avem un proiect, Smart Astana, pe această direcție, pentru capitala noastră și am avut și unele succese, dar o dată ce începi digitalizarea nu sunt limite pentru cât de multe se pot face. Președintele Nazarbayev a subliniat chiar anul acesta experiența Astanei, care ar trebui replicată în restul țării, în alte orașe mari, pentru a crea orașe cu un nivel de trai mai bun; iar asta poate fi făcut prin facilități, dar și prin astfel de proiecte. Apoi, o altă direcție: spațiul. Avem un cluster de dezvoltare Spațială în Astana. Din 1950, prin Cosmodromul Baikonur, avem un istoric în lansări spațiale, cu Rusia; avem propriul program spațial, în parteneriat cu francezi și chinezi, am lansat recent doi sateliți, pe SpaceX-ul lui Elon Musk. Clusterul din Cluj are o  cooperare cu European Space Agency, așa că și pe această linie putem explora o viitoare cooperare. Vorbeam de Astana IT Startup Hub – e unul dintre cele trei proiecte mari implementate ca descendente ale Expo 2017, ca moștenire a acestui program de anul trecut, alături de Astana International Financial Centre și International Center for Green Technology. Pentru că Expo 2017 s-a ținut sub sloganul „Future Energy”. Revenind la hub, scopul acestuia e crearea unui mediu benefic pentru companii IT care vor să lucreze cu noi și în această parte a lumii, să stabilească aici o locație și să dezvolte noi tehnologii. Suntem interesați și de experiența României în ceea ce privește reglementarea domeniului, în sensul de a crea condiții cât mai favorabile pentru companii care vor să lucreze în acest sector. Am aflat, de pildă, că aici, în România există un sistem diferit de taxare pentru cei care lucrează în IT, pentru a fi încurajați să facă business aici. E un exemplu mic de teme unde putem schimba experiențe.

Rep. Există domenii de interes pentru companii din Cluj sau România, pentru a face afaceri în Kazakhstan?

R. V. IT și Tehnologie Verde, în primul rând.

Rep. Vă așteptați să vină companii românești să investească, în viitorul apropiat, în Kazakhstan?

R. V. În viitorul apropiat, se vor întâmpla două lucruri concrete, în primul rând: vizita unor specialiști IT de la noi și a unor oficiali care au legătură cu acest sector la Startup Europe Summit, care va avea loc la Cluj în primăvara anului viitor. Am fost invitați, ne vom asigura că oamenii noștri vor veni. Tot pentru anul viitor, se pregătește o misiune economică din România, sigur vor fi și companii din Cluj interesate să vină în Kazakhstan. Acestea sunt două lucruri practice care se vor întâmpla în următoarele luni. Ministrul nostru care gestionează domeniul urmează să vină la Cluj și București, pentru întâlniri și un acord de cooperare cu ministerul de aici. Se creează în acest fel un cadru de lucru. În ceea ce privește investițiile, suntem în poziția în care acum împărtășim care sunt oportunitățile de dezvoltare în Kazakhstan. Cred că într-un an vom vorbi de companii românești care lucrează cu Astana Startup Hub. Scopurile noastre sunt foarte similare. Suntem doar un pic în urma României, a Clujului în crearea unui centru IT. E relevantă și mărimea României. Noi lucrăm și cu Estonia, dar înțelegem că Estonia e o țară mică, deși e lider recunoscut în digitalizare. Experiența României e nu mai puțin relevantă pentru Kazakhstan și datorită dimensiunii similare în ceea ce privește numărul populației. Kazakhstanul e a noua cea mai mare țară din lume, dar avem relativ același număr de populație, ca și România. Când vorbim de IT, mai vorbim și de infrastructură fizică, iar experiența României în sensul acesta e relevantă pentru Kazakhstan.

Rep. Care sunt principalele domenii de interes pentru investitorii străini care sunt interesați să dezvolte afaceri în Kazakhstan?

R. V. Agricultură, exploatări de petrol și gaze, industria minieră, infrastructură, energie regenerabilă, comerț. În ultimii 20 de ani, Kazakhstanul a atras peste 300 de miliarde de dolari în investiții străine directe. Vedem dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii ca fundație pentru prosperitate economică.

Rep. Care este target-ul guvernului în termeni de dezvoltare socială pentru țară?  Sunteți interesați de politicile Uniunii Europene în acest sens?

R. V. Tocmai împlinim 27 ani de independență, în 16 decembrie. Am trecut prin multe încercări și turbulențe, prin tot felul de reforme în acești ani. Cele mai grele perioade au fost prin anii 90, când economia a scăzut cu 40%. Din 1999, am avut creștere constantă. În 1998 a fost ultima recesiune. În medie, am avut 8-9% creștere economică, timp de câțiva ani. Am trecut și prin perioada în care piața internațională a suferit turbulențe, dar, fiindcă am avut politici prudente, am contrabalansat trendurile negative, și prin investiții în infrastructură. De 20 de ani avem creștere economică pozitivă, ceea ce a dus la creșterea semnificativă a PIB pe cap de locuitor – de 20 de ori comparativ cu 1991.

Rep. Se văd statisticile acestea în nivelul de trai al populației?  Vedem adesea unele cifre pozitive în Economie, dar ele nu întotdeauna garantează că oamenii chiar o duc mai bine.

R. V. Oamenii din marile orașe trăiesc mai bine decât cei de la țară. Noi suntem axați și pe agricultură, producem 20 milioane de tone de cereale anual. Suntem exportatori mari în acest segment. Am discutat despre potențiale cooperări și cu ministrul Agriculturii al României, pe care l-am întâlnit în București. Avem încă în jur de 42% din populație care trăiește în mediul rural. Condițiile s-au îmbunătățit și acolo, dar nu ca cele din orașe, nu putem nega asta. În ultimul an, mai ales, am vrut să ne concentrăm pe creșterea calității vieții. În „State of the Nation adress” din octombrie, președintele a subliniat acest aspect: creștere calității vieții pentru populație. Asta are în vedere zone și măsuri specifice: creșterea salariilor (am mai făcut asta, dar mai urmează), pentru angajații din sectorul public, inclusiv profesori și medici, vrem de asemenea să creștem cheltuielile pentru Educație și Cercetare spre 10% din PIB, în următorii ani. Vom întări lupta împotriva corupției, ne interesează reformarea poliției, întărirea sistemului judiciar. E o zonă importantă de care trebuie să ne ocupăm.

Rep. Și întărirea independenței presei…

R. V. Da, absolut. Știm ce avem de făcut și în această privință. De asemenea, în zona de afaceri, ne dorim condiții mai bune pentru mediul de business și am lucrat la asta. În raportul Băncii Mondiale „Doing Business” pe 2019 am urcat de pe locul 36, unde eram anul trecut, pe 28. De șase ani, guvernul are un program și un set de pachete legislative menite să uşureze condițiile pentru a face afaceri. Asta se reflectă acum în aceste ratinguri. Acest top include mai mulți factori, iar pe unul dintre factori Kazahstanul e pe locul I – protejarea investitorilor din categoria minorităților – dar s-au făcut progrese şi în ceea ce privește ușurința cu care poți să pornești sau să închizi afaceri, să obții autorizații de construire. Avem mult de îmbunătățit în ceea ce privește comerțul internațional, care a fost super-reglementat în trecut. Era foarte complicat să faci import-export. Eram pe la capătul clasamentului, acum suntem undeva pe la jumătatea topului. Am introdus declarația electronică la vamă, astfel încât aceasta să se facă în format electronic, să se grăbească procesele. Suntem conștienți de câte mai avem de făcut în ceea ce privește lupta împotriva corupției, avem o agenție specială al cărei scop e să facă asta, nu există limită în ceea ce privește persoanele care pot fi investigate, pot fi oficiali de cel mai înalt rang, pentru că ei nu au imunitate. Există un mare efort pentru a se crea un mediu care să ajute la lupta anti-corupție și la nivel mic. Noua generație aduce o altă atitudine, mai dură, în fața unor astfel de obiceiuri, în fața corupției. Am vorbit la Cluj cu studenții din țara noastră care învață aici – și sunt unii dintre cei mai buni pe care îi avem – ei nu ar tolera astfel de „moșteniri sovietice”, să le spunem.

Rep. Studenții sunt cei care au avut ocazia să vadă ce se întâmplă în alte părți ale lumii și să confrunte alte sisteme democratice…

R. V. Dacă tot vorbim de dezvoltare socială și educație în afară, trebuie să spun și despre programul pe care îl implementăm deja de 25 ani – și care se cheamă Viitor – în cadrul căruia Guvernul plătește studii pentru cei mai buni studenți. Au fost cam 12.000 de studenți în străinătate în acești ani, studenți pentru care guvernul acoperă toate costurile. Aceștia studiază peste tot în lume, avem 300 de universități incluse în acest program, alese din topuri globale. Primii absolvenți ai acestui program sunt acum în jurul vârstei de 40 de ani – sunt miniștri, guvernatori de regiuni, membri în Parlament, conduc afaceri.

Rep. Adică s-au întors în Kazakhstan?

R. V. Da. Primul motiv pentru care au făcut asta este că sunt patrioți, aș spera eu. Dar au avut și un motiv financiar bun să se întoarcă. Guvernul plătește aceste studii. În schimb, familia trebuie să garanteze că persoana respectivă se întoarce în țară. Există o singură obligație pentru acest ajutor financiar: după studii, beneficiarul trebuie să se întoarcă și să lucreze 5 ani aici. Iar garanția e o casă, un apartament al familiei, care ar acoperi costurile statului. În trecut, trebuia ca acel student să lucreze pentru stat, acum s-a scos această condiție, ideea este doar să lucreze în Kazahstan – poate fi la stat, într-o companie, într-un ONG, pentru cei minim cinci ani.

Rep. Care e principalul avantaj pe care Kazakhstanul îl folosește în procesul de dezvoltare pe care-l traversează?

R. V. Petrolul e cea mai mare resursă. Dar, spunem noi, avem alte avantaje importante: stabilitate politică, coeziune socială, cu multe grupuri etnice, politici economice prudente, relații pozitive cu toți vecinii. Suntem a noua țară ca mărime în lume, dar suntem și vecini cu alte mari state – Rusia, China. După obținerea independenței, am încercat să avem relații benefice, echidistante cu toți vecinii, inclusiv cu vecini mai îndepărtați, în sensul mai larg, cum sunt Uniunea Europeană și Statele Unite, care sunt cei mai mari investitori în Kazakhstan.

Rep. Asta poate fi dificil, atunci când marile țări sunt în conflict sau au interese diferite. Nu poți fi „prieten” cu toată lumea. Sau poți fi… neutru?

R.V. Nu suntem neutri. „Neutralitate” pentru mine înseamnă să stai cumva departe de marile teme. Noi nu facem asta. Avem niște viziuni precise pe anumite teme mari. Cum ar fi dezarmarea nucleară. Am avut „privilegiul” nefericit de a găzdui teste nucleare sovietice, care au afectat sănătatea a 1,5 milioane de oameni. Așa că pentru noi acesta nu e un slogan gol, e o temă aleasă conștient: să luptăm pentru o lume fără arme nucleare. Suntem pentru multi-lateralism, pentru crearea de instituții internaționale, organizații, întărirea ONU, OECD. Am lucrat cu vecinii noștri pentru stabilirea Shanghai Cooperation Organization, în 2001, inițial cu China, Rusia, Kazakhstan, Kîrgîstan, Tadjikistan, care au fost de acord să retragă trupe de la granițe. Am putut să stabilim condiții de cooperare benefice pentru toată lumea, s-au alăturat Uzbekistan, India și Pakistan. Această alianță presupune chestiuni ce țin de Securitate, lupta împotriva extremismului și terorismului, dar se referă și la teme economice. Aș menționa Uniunea Economică Eurasiană, de asemenea. E o uniune economică, nu are de-a face cu chestiuni politice, nu e reîncarnarea Uniunii Sovietice, iar diferența fundamentală este că deciziile importante se iau prin consens. Armenia, Belarus, Kazakhstan, Kîrghîstan, Rusia sunt egale în rezolvarea temelor fundamentale care țin de cooperare economică. Sigur, putem admite că Rusia are cea mai mare economie, asta nu se poate nega, dar noi urmăm exemplul Uniunii Europene. Ne dorim dialog și cooperarea între UE și Uniunea Eurasiană, se pot face multe prin cooperare, inclusiv promovarea comerțului.

Rep. Unde vedeți Kazakhstanul în 10 ani?

R. V. În Top 30 a celor mai dezvoltate țări, până în 2050.

Rep. Din lume?

R. V. Da!

Rep. Cam ambițios…

R.V. Ca să reușim asta, avem destule resurse, trebuie să le folosim bine. Am vorbit mult de IT, aici e viitorul, e baza economiei viitorului, avem mult potențial. În 8 ani trecem de la alfabetul chirilic la cel latin. Acest proces a început. Președintele a lansat ideea acum mulți ani, dar formal acum un an s-a stabilit tranziția, spunând că va fi un proces gradual. Kazaha e limba de stat, rusa e limbă oficială, menționată în Constituție. Globalizarea cere asta (trecerea la alfabetul latin), trebuie să fim mai productivi, mai prezenți în comunitatea globală. 70% din comunicarea globală se face în limbi care au la bază alfabetul latin. Așadar, în 10 ani și numele țării se va scrie altfel. Avem un program de educație bazată pe tri-lingvism – pentru dezvoltarea cunoașterii limbii engleze, alături de kazahă și rusă. Vrem să ne integrăm mai bine în mediul de business. Vom fi un hub important în termeni de transport, de conexiune între Europa și Asia. Acestea nu sunt cuvinte goale. Am construit 2500 km de căi ferate, am reconectat estul țării cu vestul, după ce în trecut conexiunile mergeau doar spre Rusia, pentru transport de materie brută. Am construit 5000 km de drumuri, inclusiv de autostradă. Fibră optică – de asemenea. Președintele chinez a venit la Astana, unde a anunțat inițiativa pe care China o promovează ca noul „drum al mătăsii”. Am vrea să fim parte din acest proces. Suntem prima țară care face legătura spre Europa dinspre China. Infrastructura și stabilirea Uniunii Economice Eurasiene aduc mari avantaje. În 2010, erau 0 containere pe calea ferată dinspre China spre Europa. În 2011, erau 1.200 și s-au dublat anual. Planul e de a crește la 2 milioane în 3 ani. Putem fi un hub de transport în zona euro-asiatică. Astana International Financial Center e, de asemenea, un proiect ambițios. 1,5 mil de oameni vor locui în Astana în 10 ani, dacă nu mai repede, ceea ce face din acest oraș un jucător important. Judecând după ultimii doi ani, sperăm că și regiunea va fi diferită. Vedem dinamici pozitive în relaţiile dintre țări; nu a fost așa mereu. În ultimii doi ani lucrurile s-au schimbat în bine, o dată cu schimbarea politică din Uzbekistan. Vorbim de o regiune de 60 de milioane de oameni, care până în 2030 va ajunge la 90 de milioane, fiindcă populația e în creștere. Va fi nevoie de mai multe resurse, de o mai mare creștere economică. Spre deosebire de demografia stagnantă a Europei, aici rata natalității e mare. Sper că și Afganistanul va fi o țară pașnică.

Interviu realizat de Kristina Reștea și Cosmina Fernoagă

Foto sus: Ministrul adj. de Externe al Kazakhstanului, Roman Vasilenko

Nici un comentariu

Actual de Cluj