VIDEO/Nuntă tradițională cu boi, căruță cu zestre și ceterași la Muzeul Etnografic din Cluj. Zeci de oameni au recreat obiceiurile de la sat
ActualitateCultură by Simona Mureșean - oct. 25, 2026 0 20
O nuntă tradițională, cu car cu boi, zestre, colăcari călare, ceterași și ritualuri de odinioară, a fost reconstituită în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca. Evenimentul „Primăvara iubirii. Nunta” face parte din proiectul VIVANȚII – ANOTIMPURILE, organizat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei pentru promovarea tradițiilor și patrimoniului cultural transilvănean.
Geanina Sălăgean, specialistă în marketing și comunicare culturală, implicată în organizarea evenimentului, a povestit într-o postare pe Facebook despre pregătirile care au presupus mii de pași, coordonarea unei echipe numeroase și reconstituirea unor obiceiuri care însoțeau odinioară nunțile din satele transilvănene.
La eveniment au participat aproximativ 60-70 de persoane din echipa de organizare, multe dintre ele întâlnindu-se pentru prima dată în ziua manifestării. Pregătirile au inclus aducerea unui car cu boi, a zestrei și a recuzitei necesare pentru recrearea atmosferei unei nunți de la sat.
Alaiul a inclus doi colăcari călare, ceterași și personaje care au interpretat rolurile tradiționale din cadrul nunții. Muzica a fost asigurată de Taraful Zorile din Mociu, condus de Carol Țuli, cunoscut drept Stângaciu’, recunoscut ca tezaur uman viu.
Geanina Simion: „Am crescut cu muzica asta și cu nunțile astea”
Pentru Geanina Simion, evenimentul „Primăvara iubirii. Nunta” are și o semnificație personală, fiind legat de amintirile din familie și de tradițiile nunților din Câmpia Transilvaniei. „Am crescut cu muzica asta și cu nunțile astea și vreau să dedic acest eveniment celui care a fost cel mai bun staroste tradițional de nuntă, fratele tatălui meu, Liviu-Mihai Sălăgean, Mișu’, dar și bunicului meu, Vasile Sălăgean, și bunicii mele, Rubinca, marea soacră chiuitoare”, a scris Geanina Simion.
Simion a remarcat și felul în care pregătirile pentru eveniment au mobilizat numeroși oameni, de la actori la participanți familiarizați cu lumea satului tradițional. Implicarea lor a fost atât de firească, încât unii au intrat în atmosfera evenimentului ca și cum ar fi fost invitați la o nuntă adevărată, nu la o reconstituire culturală. „Ce mă uimește este disponibilitatea românilor de a veni la nuntă, de a zice DA, înainte de a ști a cui e nunta”, a remarcat Geanina Simion în postarea sa.
Studenții de la UBB au recreat ritualurile nunții de la sat
Un rol important în desfășurarea evenimentului l-au avut studenții Facultății de Teatru și Film din cadrul Universității Babeș-Bolyai, coordonați de Camelia Curuțiu-Zoicaș. Aceștia au interpretat personajele implicate în ritualurile nunții tradiționale.
Daniel Rusu, din cadrul asociației „De la lume adunate”, a avut rolul starostelui principal, iar Traian Sălăgean și Lucreția Sălăgean au interpretat personaje din familia mirelui și a miresei. Organizatorii au reconstituit momente precum luatul nașilor, luatul mirelui și al miresei, ritualul colăcarilor, legatul drumului, masa de nuntă și jocul.
La pregătiri au contribuit și angajații Parcului Etnografic, care au ajutat la realizarea decorurilor și a elementelor necesare desfășurării evenimentului. Horia Șimon, de la Gura Satului, s-a ocupat de partea gastronomică, iar Zsuzsa Sallai a realizat rochia miresei.
„Am fost, numai staff, vreo 60-70. Care au trebuit coordonați și care s-au întâlnit pentru prima dată azi să facă o nuntă veche”, a transmis Geanina Sălăgean în mesajul publicat după eveniment.
Proiectul VIVANȚII, finanțat prin Institutul Național al Patrimoniului
Evenimentul face parte din proiectul VIVANȚII – ANOTIMPURILE, inițiat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei pentru a aduce în atenția publicului datinile, sărbătorile și obiceiurile satului transilvănean. Proiectul cuprinde patru episoade, dedicate fiecărui anotimp, în care tradițiile sunt reconstituite cu ajutorul actorilor, muzicienilor și al altor participanți. Finanțarea este asigurată de Institutul Național al Patrimoniului, prin Timbrul Monumentelor Istorice, în cadrul sesiunii III/2024, dedicată muzeelor în aer liber și monumentelor de arhitectură vernaculară.
Proiectul VIVANȚII – ANOTIMPURILE beneficiază de o finanțare nerambursabilă de 225.000 de lei, acordată de Institutul Național al Patrimoniului prin programul Timbrul Monumentelor Istorice. Contractul de finanțare a fost anunțat de Consiliul Județean Cluj în noiembrie 2024, iar activitățile proiectului au fost programate inițial pentru anul 2025.
Seria VIVANȚII – ANOTIMPURILE include „Iarna. Ignatul”, „Cum mi-am petrecut eu VARA la țară”, „Primăvara iubirii. Nunta” și „Toamna și Moartea”. Ultimul episod este dedicat tradițiilor legate de Luminație, cultului morților și poveștilor despre spirite și măști.
Prin aceste reconstituiri, organizatorii urmăresc să transforme Parcul Etnografic într-un muzeu viu, în care publicul poate descoperi direct obiceiurile și ritualurile care au făcut parte din viața comunităților rurale din Transilvania.
