Codul Urbanismului explicat/Noua taxă de echipare a teritoriului, pusă sub lupă la Cluj: „oricui, oricând și fără plafon”. Ce spun un arhitect din comisia de urbanism a Primăriei și doi avocați
AdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - sept. 26, 2026 0 43
O prevedere din noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, intrat în vigoare în urmă cu o lună, ridică deja semne de întrebare în mediul clujean de urbanism și drept: taxa locală de echipare a teritoriului. Arhitectul Vlad Negru, membru al Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism a Primăriei Cluj-Napoca, atrage atenția asupra modului larg în care este redactată prevederea, în timp ce avocații Ciprian Păun și Cosmin Flavius Costaș ridică, în comentariile lor, probleme legate de momentul în care taxa ar putea fi instituită și de natura juridică a acesteia.
Noua Lege 169/2026, publicată în Monitorul Oficial în august și intrată în vigoare la 25 august, introduce posibilitatea instituirii unor taxe locale de echipare a teritoriului. Scopul declarat este finanțarea infrastructurii publice necesare dezvoltării urbane: transport, rețele tehnico-edilitare, infrastructură educațională, socială, de sănătate, culturală, sportivă și de mediu. Problema semnalată de Vlad Negru este însă cât de larg poate fi interpretat acest instrument.
Potrivit analizei sale, art. 63 alin. (3) prevede instituirea unor taxe locale de echipare pentru persoane fizice și juridice aflate în zona reglementată de PUZ-uri care presupun, între altele, trecerea terenurilor din extravilan în intravilan, reconversie funcțională sau modificarea indicatorilor urbanistici prevăzuți prin PUG. În plus, prevederea permite ca taxa să fie aplicată și unor persoane care nu au inițiat documentația de urbanism, în funcție de „beneficiul creat prin implementarea acesteia”. De aici apare principala problemă ridicată de arhitect: legea nu stabilește în textul citat un plafon al taxei și nici o formulă clară de proporționalitate între beneficiul presupus și suma care ar urma să fie plătită. În analiza sa, Negru atrage atenția că lista infrastructurilor care pot fi finanțate este foarte largă, iar stabilirea „beneficiului” pentru proprietarii dintr-o zonă poate deveni o operațiune complicată: cine beneficiază de o școală, un drum, o rețea de utilități sau o investiție de mediu și cât valorează acel beneficiu?
Arhitectul este în prezent membru al Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism a Primăriei Cluj-Napoca, precum și al celor două subcomisii ale acesteia.
În discuție intervine și avocatul Ciprian Păun, care susține că art. 577 alin. (9) din noul Cod trimite expres la modificarea Codului fiscal și ridică problema temeiului juridic pentru instituirea efectivă a taxei de către consiliile locale înainte de modificarea legislației fiscale. Păun invocă, în acest context, și principiile constituționale privind stabilirea impozitelor și taxelor prin lege.
Un alt avocat și conferențiar UBB de drept fiscal și financiar, Cosmin Flavius Costaș, apreciază că o asemenea taxă nu ar putea intra în vigoare imediat și susține că, raportat la regulile Codului fiscal privind introducerea unor noi prelevări fiscale, momentul de la care ar putea produce efecte ar trebui analizat separat. „Nicio asemenea taxă nu va putea intra în vigoare mai devreme de 1 ianuarie 2028. Principiul, din art. 4 Cod fiscal, rămâne că orice introducere a unei prelevări fiscale noi, care nu s-a făcut până la 30 iunie a anului precedent (în cazul nostru, 30 iunie 2026) nu poate intra în vigoare mai devreme de data de 1 ianuarie a anului fiscal următor.”, a semnalat Costaș.
În discuție intervine și Adrian Ilie, cel care a condus Synergetics Corporation, firma care a câștigat contractul pentru actualizarea PUG-ului municipiului Cluj-Napoca. Ilie consideră că problema este mai largă decât riscul unui eventual abuz. „Am pus o taxă sofisticată în mâna unei administrații care încă reușește să transforme o virgulă din lege în practici total diferite de la o primărie la alta”, susține acesta. Adrian Ilie atrage atenția în special asupra noțiunii de „beneficiu creat”, care va trebui evaluată de administrația locală. „Aceeași administrație va trebui să stabilească cine beneficiază de un PUZ, cât beneficiază, până unde se întinde beneficiul, ce infrastructură este «necesară» și cât valorează toate în bani”, spune Ilie.
În opinia sa, tocmai această putere de apreciere poate genera probleme de predictibilitate, întrucât aceeași formulare legală ar putea fi aplicată diferit de administrații locale diferite. „Când aceeași autoritate poate stabili ce investiție este necesară, cine beneficiază de ea și cât trebuie să plătească, nu mai administrează doar urbanismul. Începe să distribuie valoare și costuri în piață, între oameni”, afirmă Adrian Ilie. Amintim că Primăria Cluj-Napoca a fost cea care a reziliat în 2002 contractul pentru actualzarea PUG de către Synergetics invocând neîndeplinirea unor obligații contractuale, iar compania a contestat atunci motivele rezilierii. Synergetics și-a încheiat activitatea în noiembrie 2025, Ilie invocând la închiderea firmei și problemele legate de neplata contractelor, inclusiv a celui pentru PUG Cluj.
