Liberty Technology Park din Cluj vrea să schimbe proiectul aprobat în 2020: locuințe în loc de birouri și clădiri mai înalte pe strada Gării. Comisia de urbanism a tăiat din etaje, după obiecțiile vecinilor

AdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - sept. 16, 2026 0 46

Liberty Technology Park vrea să modifice proiectul de dezvoltare a terenului de 3 hetcare pe strada Gării nr. 21, aprobat de Primăria Cluj-Napoca în 2020, propunând acum doar locuințe și clădiri mai înalte decât cele prevăzute în documentația inițială. Proiectul a fost discutat miercuri, 16 septembrie, în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism, iar specialiștii din comisie au cerut diminuarea regimului de înălțime și corelarea noilor construcții cu cele deja ridicate în incinta Liberty.

Terenul studiat are peste 3 hectare, iar beneficiarul documentației este Liberty Technology Park SRL. Proiectul este la faza studiului de oportunitate (pentru întocmirea Planului Urbanstic Zonal) și este realizat de Archdesign, proiectant general fiind arhitectul Victor Mihăilescu. În varianta prezentată acum, proiectul prevede șase construcții noi: o clădire nerezidențială și patru imobile mixte, precum și o grădiniță. Planșele prezentate pentru noua documentație indică o clădire P+10, patru clădiri mixte cu regimuri P+8, P+7 și două P+5 și o grădiniță P+1.

Miza discuției din comisie a fost însă tocmai regimul de înălțime. Arhitectul Victor Mihăilescu a explicat că noua documentație urmărește un regim maxim de înălțime de 28 de metri, în condițiile în care, în documentația aprobată în 2020 se doreau imobile ca cele deja edificate în incintă, la altă densitate. Potrivit proiectantului, soluția actuală urmărește o redistribuire a funcțiunilor, cu mai multă locuire și mai puține suprafețe de birouri, dar cu posibilitatea unor construcții mai înalte. Mihpilescu a arăgumentat că Primăria a permis pe platforma Armătura construcții cu 16 etaje în vecinătate și că proiecutl propus de Liberty vine cu mult mai puțin și cu un crescendo de la cinci niveluri la șapte, opt și accentul de 10 etaje.

Documentația aprobată de Consiliul Local în 2020 prevedea pentru terenul de pe strada Gării un ansamblu mixt format din șase corpuri de clădire: o grădiniță, două imobile de locuințe colective și trei imobile mixte. Regulamentul aprobat atunci prevedea, pentru funcțiunile altele decât grădinița, un regim de până la 1-3S+P+5E+R, cu posibilitatea unui etaj tehnic, cu condiția încadrării în înălțimea maximă de 28 de metri. PUZ-ul din 2020 stabilea, de asemenea, POT maxim de 60% și CUT maxim de 2,8.

Proiectul din 2020 nu a rămas însă doar pe hârtie. Pe teren au fost construite cele două blocuri Liberty Residential, cu câte șase etaje, ansamblu finalizat în 2024. Datele disponibile despre proiect indică două blocuri, fiecare cu câte două scări și șase etaje.

Tocmai existența acestor blocuri a fost unul dintre principalele argumente aduse miercuri în discuție. Andreea Mureșan, șefa Serviciului Strategii Urbane al Primăriei Cluj-Napoca, a arătat că asociațiile de proprietari din blocurile deja construite au solicitat menținerea regimului de înălțime stabilit prin documentația din 2020. Locatarii susțin, potrivit discuției din comisie, că au cumpărat locuințele într-un context urbanistic în care dezvoltarea viitoare a ansamblului avea alte caracteristici și că acestea ar trebui păstrate.

Solicitarea vecinilor a fost susținută în comisie de mai mulți dintre arhitecții prezenți.

Arhitectul Voicu Bozac a spus că noile construcții din interiorul ansamblului trebuie corelate cu cele deja executate și că eventualul accent de înălțime ar trebui tratat diferit. În opinia sa, clădirea de la strada Gării poate avea un regim mai ridicat decât construcțiile din interior, însă nu rezultă automat că înălțimea propusă în documentație este cea potrivită. El a arătat că studiile prezentate de proiectanți sunt utile, dar un accent de înălțime ar fi mai ușor de justificat în cazul unei alte funcțiuni decât locuirea.

Arhitectul-șef al municipiului, Daniel Pop, a ridicat, la rândul său, problema regimului de înălțime, sugerând o soluție cu P+8 la strada Gării și un regim mai redus, P+6, în interiorul ansamblului.

Proiectanții au precizat în cadrul discuțiilor că nu este propusă desființarea construcțiilor deja realizate.

Victor Mihăilescu a încercat să explice necesitatea unui regim mai înalt prin raportare la dezvoltările urbanistice din vecinătate, inclusiv proiectul de reconversie a fostei platforme Armătura. Și aici însă discuția din comisie a dus către necesitatea ca noul proiect Liberty să nu concureze tocmai turnul de apă din proiectul Armătura, clădirea industrială păstrată pe amplasament de beneficiarul proiectului imobiliar de acolo.

Arhitectul Șerban Țigănaș a atras atenția că în cazul proiectului Armătura „nu s-a întâmplat bine” din punct de vedere urbanistic, dar a subliniat că acolo este păstrat turnul de apă, un reper al fostei platforme industriale. În opinia sa, noul proiect Liberty nu ar trebui să concureze acest accent.

Viceprimarul Dan Tarcea, care a coordonat ședința de urbanism de miercuri, a intervenit în aceeași discuție și a arătat că aceasta este logica pentru care clădirea propusă de Liberty nu ar trebui să ajungă la zece etaje.

Arhitectul Dan Domșa a arătat, la rândul său, că turnul de apă din proiectul Armătura este obturat din anumite perspective de accesul și construcțiile propuse în proiectul Liberty. El a susținut că noua clădire ar trebui retrasă astfel încât turnul de apă să rămână un reper al zonei.

„Am spus și în celelalte comisii că strada Gării are trei benzi și nu va funcționa. Acum nu se mai poate să foe lărgită și mergem mai departe. Am mai spus și că trebuie să existe o legătură auto peste Nadăș, nu doar un pod pietonal”, a arătat Domșa, în cadrul discuției.

Șerban Țigănaș a insistat și asupra siluetei clădirii propuse la colțul cu strada Gării, arătând că aceasta trebuie restudiată astfel încât perspectivele să fie favorizate. Totodată, specialiștii au cerut ca imobilele din interiorul ansamblului să aibă o siluetă mai omogenă din punct de vedere al regimului de înălțime.

Discuția a vizat și funcțiunile de la parter. O parte dintre participanți au atras atenția că, dacă sunt prevăzute spații comerciale la parter, trebuie analizată și problema parcărilor la sol, deoarece toate mașinile ar fi greu de introdus în subsol.

Dan Tarcea a spus că trebuie evitată situația în care toate parterele sunt transformate în spații comerciale. „Să facem tur al orașului, cunosc cel puțin 10 exemple în care parterele comerciale nu sunt ocupate”, a spus viceprimarul, referindu-se la astfel de situații. Arhitectul Daniel Pop a contestat afirmația, iar Tarcea a nuanțat ulterior că nu este împotriva câtorva spații comerciale, dar că acestea trebuie gândite astfel încât „să nu rămână cu ziar în geam”.

Andreea Mureșan a susținut ca în interiorul ansamblului funcțiunea dominantă să fie locuirea.

O altă discuție a fost legată de creșa prevăzută în proiect. Arhitecta Eleonora Dulău a apreciat că aceasta este prea mică și ar putea fi nerentabilă. Observația a fost contrazisă prin precizarea că este vorba despre o creșă privată, nu despre una publică.

Dan Tarcea a pus însă proiectul în relație cu dezvoltările rezidențiale din imediata apropiere. El a amintit că în zona Hexagon urmează să fie deschisă o creșă care va fi preluată de Primărie și a spus că aceasta va fi foarte solicitată încă de la deschidere.

Victor Mihăilescu a indicat că noul proiect Liberty prevede aproximativ 400 de apartamente. Tarcea a atras atenția că, împreună cu dezvoltările Hexagon și Armătura, zona va ajunge la aproximativ 1.000 de apartamente și că dezvoltatorii ar trebui să prevadă dotări educaționale corespunzătoare.

„Dacă adunăm cu Hexagon și Armătura, atunci vorbim de 1.000 de apartamente. Ar trebui să aveți creșă și grădiniță”, a spus viceprimarul.

În discuție a fost readusă și diferența dintre proiectul aprobat în 2020 și ceea ce se propune acum. Dan Tarcea a spus că, analizând dezvoltarea actuală, este de înțeles de ce locatarii blocurilor existente sunt nemulțumiți de schimbarea contextului urbanistic. „Nu mai am vecin cu P+6, așa cum am cumpărat eu, când planurile de dezvoltare erau altele din PUZ-ul vechi, ci acum am mai multe etaje”, a explicat viceprimarul, făcând referire la percepția locatarilor asupra modificării proiectului.

Șerban Țigănaș a remarcat și el că proiectul aprobat anterior și rezultatul concursului de arhitectură aveau o dezvoltare mai aerisită.

În ceea ce privește spațiile existente, arhitecții au discutat și despre clădirile Siemens din cadrul Liberty și despre posibilitatea ca unele dintre spații care sunt utilizate în comun de locuitorii ansamblului și de celelalte funcțiuni să fie dimensionate corespunzător.

În final, proiectul a primit aviz favorabil cu condiționări. Printre condițiile impuse în ședință se numără reducerea clădirii de la strada principală la un regim maxim P+8 și diminuarea dimensiunilor acesteia, limitarea clădirilor de locuințe colective din interiorul ansamblului la P+6, precum și asigurarea unei suprafețe de spațiu verde pe sol natural cel puțin la nivelul celei aprobate prin documentația anterioară. De asemenea, dacă vor fi introduse spații comerciale la parter, comisia a cerut să fie analizată și asigurarea parcărilor la sol.

PUZ-ul aprobat în 2020 pentru Liberty Technology Park prevedea șase corpuri noi, funcțiuni mixte, locuințe (30%), birouri și grădiniță, precum și spații verzi și dotări pentru comunitate. Investiția urma să fie realizată în patru etape, iar documentația impunea inclusiv realizarea unor investiții de interes public de către beneficiar, între care un teren de 1.800 mp pentru spațiu verde și loc de joacă, două stații publice de biciclete și modernizarea stației de autobuz de pe strada Oașului.

Deja pe platformă există mai multe clădiri edificate, administrative și de birouri dar și două blocuri de locuințe.

Ce au cerut activiști din Cluj înaintea ședinței de urbanism

Înaintea ședinței, activistul Adrian Dohotaru a cerut ca dezvoltarea zonei să fie analizată împreună cu spațiile verzi, mobilitatea pietonală și velo și relația cu pârâul Nadăș. În intervenții anterioare pe proiectele de reconversie din această parte a orașului, Dohotaru a cerut transformarea Nadășului într-o axă de mobilitate lentă, cu coridoare pietonale, piste de biciclete, mobilier urban și locuri de joacă, precum și conectarea noilor dezvoltări de pe fostele platforme industriale cu malul Nadășului și cu Parcul Armătura.

În cazul proiectelor din zona fostelor platforme industriale, Dohotaru a susținut și necesitatea unor spații publice și a unei dezvoltări care să nu se limiteze la construirea de locuințe, ci să asigure infrastructura necesară viitorilor locuitori.

“Demolăm clădiri industriale, culmea, recent reabilitate, pentru profit, ca să facem blocuri de 10 etaje lângă piațete și turn de apă păstrat în alt proiect. Plus că iar facem derogare de la Planul Urbanistic General în loc să avem un coridor cât mai lat la Nadăș și culoare verzi care ajung perpendicular la râu! Am trimis observații comsiei de urbanism, sper ca primăria să le asculte, nu să dea avize de demolare. (…) Cerem Președintelui CTATU și Membrilor Comisiei (…) Păstrarea clădirii industriale de la frontul Străzii Gării. Demolarea corpului de clădire de la stradă ar reprezenta o pierdere pentru patrimoniul industrial clujean și pentru memoria muncii din această zonă istorică a orașului. Așa cum a demonstrat deja proiectul de restructurare a Fabricii Libertatea din anul 2012, densificarea urbană necesară se poate realiza în mod armonios prin integrarea și punerea în valoare a acestei clădiri deja convertite. Deci, fără a recurge la demolarea unei clădiri industriale, recent reabilitată, exemplu de bune practici, așa cum este propusă demolarea în proiect pentru a spori profitul imobiliar. Solicităm și protejarea Castelului de Apă de la Armătura ca reper urban și industrial. Castelul de Apă este un simbol identitar și un reper urban major care merită pus în valoare în cadrul proiectului de restructurare. Amplasarea unui corp de clădire cu regim de înălțime P+10 în imediata vecinătate a acestuia și a piațetei aferente propuse va anula calitățile spațiale nou create și va anula valoarea de reper vizual și istoric a Castelului de Apă. Avem toată încrederea că membrii CTATU vor susține o viziune urbanistică responsabilă, aliniată la politicile europene actuale, care promovează reutilizarea adaptivă, regenerarea sustenabilă și respectul față de moștenirea construită a Clujului. (…) O reducere de la pragul de 30% spațiu verde pe sol natural (stabilit de PUG-ul în vigoare) la 20% spațiu verde — fără mențiunea obligatorie „pe sol natural” — reprezintă o derogare nejustificată de la angajamentele asumate de administrația locală. Politica de densificare urbană își atinge cu adevărat scopul doar atunci când nu se limitează la creșterea Suprafeței Desfășurate Construite (ADC), ci contribuie la consolidarea rețelei verzi-albastre și extinderea procentului de spațiu verde, în deplin acord cu politicile urbane de la nivel european”, s-a arătat în petiția activisrului.

Liberty a primit acceptul să facă locuințe în parcul tehnologic. Ce primește orașul?

Nici un comentariu