Boc dă în judecată un ziarist, câștigă procesul definitiv, îl execută în instanță, 100 de lei pe zi până când va publica hotărârea definitivă

Actualitate by Mihai Prodan - sept. 16, 2026 0 2

Primarul Clujului, Emil Boc, obține penalități zilnice împotriva autorului unui articol de pe site-ul Anchetatorii.ro, după ce acesta nu a executat o hotărâre definitivă a instanței prin care era obligat să publice hotărârile judecătorești într-un articol de presă și pe pagina de Facebook a publicației.

Judecătoria Roșiorii de Vede a decis, la 8 septembrie, ca debitorul să plătească 100 de lei pentru fiecare zi de întârziere, începând de la comunicarea noii hotărâri și până la executarea obligației. Soluția este definitivă.

Litigiul are la origine articolul intitulat „Sindicatul Clujului II: Clujul unui Dumnezeu mai mic”, publicat la 4 octombrie 2023 pe site-ul Anchetatorii.ro și pe pagina de Facebook a publicației. Potrivit hotărârii Judecătoriei Roșiorii de Vede, Tribunalul Cluj a constatat în decembrie 2024 caracterul ilicit al publicării articolului și l-a obligat pe autor să îl înlăture de pe site și de pe Facebook. Totodată, instanța de fond stabilise daune morale de 5.000 de lei și obligarea autorului la publicarea hotărârii.

Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Cluj. Prin decizia definitivă din 10 decembrie 2025, instanța de apel a majorat despăgubirile morale la 50.000 de lei, actualizate cu rata inflației și la care se adaugă dobânda legală penalizatoare. În plus, autorul a fost obligat să publice dispozitivul deciziei Curții de Apel și al hotărârii Tribunalului Cluj, fără datele personale, într-un ziar de circulație națională, pe cheltuiala sa.

Hotărârea definitivă nu a fost însă executată. Din documentul Judecătoriei Roșiorii de Vede rezultă că, după încuviințarea executării silite, executorul judecătoresc i-a transmis debitorului somația la 24 martie 2026 și i-a acordat termenul legal pentru executarea obligației. Instanța constată că, până la judecarea cererii lui Boc, obligația nu fusese îndeplinită. Boc a cerut atunci instanței aplicarea penalității maxime prevăzute de lege, 1.000 de lei pe zi, până la executarea obligației. Judecătoria Roșiorii de Vede a considerat însă că suma este disproporționată și a stabilit penalitatea la 100 de lei pe zi.

Instanța precizează că penalitatea nu are rolul de a-l despăgubi pe creditor, ci este un mecanism de constrângere destinat să îl determine pe debitor să execute obligația. În cazul de față, obligația este una personală: publicarea hotărârilor nu poate fi făcută în locul debitorului de către creditor. Penalitatea nu curge din martie, când a fost transmisă somația, ci de la comunicarea noii încheieri a Judecătoriei Roșiorii de Vede, potrivit interpretării obligatorii date de Înalta Curte în Decizia nr. 30/2023.

Prin urmare, debitorul are acum de îndeplinit două obligații: să publice sentința Tribunalului Cluj pe pagina de Facebook a Anchetatorii.ro, cu opțiunea „pin to top” timp de 15 zile, și să publice, într-un ziar de circulație națională, dispozitivul deciziei Curții de Apel Cluj și al sentinței Tribunalului Cluj, fără datele personale. Pentru neexecutarea lor, penalitatea stabilită este de 100 de lei pe zi.

De la ce a pornit procesul

Litigiul a pornit de la un articol publicat în 4 octombrie 2023 pe site-ul Anchetatorii.ro și pe pagina de Facebook a publicației, intitulat „Sindicatul Clujului II: Clujul unui Dumnezeu mai mic”. Tribunalul Cluj a stabilit, în decembrie 2024, că publicarea articolului a reprezentat o faptă ilicită și a dispus înlăturarea acestuia de pe site și de pe Facebook. Instanța a acordat atunci lui Emil Boc daune morale de 5.000 de lei, plus actualizarea cu rata inflației și dobânda legală, precum și 3.160 de lei cheltuieli de judecată. Totodată, a dispus publicarea hotărârii pe pagina de Facebook Anchetatorii.ro, cu opțiunea „pin to top” timp de 15 zile.

Decizia a fost atacată de ambele părți. Curtea de Apel Cluj a pronunțat decizia definitivă în 10 decembrie 2025 și a majorat daunele morale de la 5.000 la 50.000 de lei. În plus, a dispus ca dispozitivul deciziei Curții de Apel și cel al sentinței Tribunalului Cluj să fie publicate, fără datele personale, într-un ziar de circulație națională, pe cheltuiala pârâtului. Curtea de Apel a menținut și obligația stabilită inițial privind publicarea hotărârii pe pagina de Facebook Anchetatorii.ro, cu „pin to top” timp de 15 zile.

În motivarea deciziei definitive, consultată de actualdecluj.ro, Curtea de Apel Cluj a analizat inclusiv limitele libertății de exprimare în cazul acuzațiilor formulate la adresa unei persoane publice. Instanța a apreciat că afirmațiile din articol erau prezentate ca fapte concrete, nu ca simple judecăți de valoare.

Curtea a mai reținut că pentru astfel de afirmații nu fusese prezentat „nici un fel de probe relevante ori cel puțin un minim fundament factual”, iar simpla preluare a unor informații din alte publicații nu înlătură obligația de verificare.

”Aşa cum a reţinut instanţa de fond, Curtea Europeană a Drepturilor Omului aplică mai multe criterii atunci când pune în balanță libertatea de exprimare protejată de art. 10 și dreptul la respectarea vieții private, consacrat la art. 8. Acestea includ contribuția la o dezbatere de interes general; cât de cunoscută este persoana în cauză și care este subiectul reportajului; conduita anterioară a acesteia; metoda de obținere a informațiilor și veracitatea acestora; conținutul, forma și consecințele publicării; circumstanțele în care au fost făcute fotografiile; gradul de severitate a sancțiunii. Aceste criterii nu sunt exhaustive și trebuie transpuse și adaptate în funcție de circumstanțele particulare ale fiecărei cauze”, a arătat instanța de apel. ”Chiar dacă aceste criterii nu sunt exhaustive și trebuie transpuse și adaptate în funcție de circumstanțele particulare ale fiecărei cauze, se reţine în speţă că o sumă de 5.000 lei nu are caracterul de a duce la o minimă reparaţie în raport de gravitatea prejudiciului moral adus, ce derivă din gravitatea acuzaţiilor aduse reclamantului. Este relevant apoi şi cât de cunoscută este persoana în cauză, pentru că ne raportăm la asemenea acuzaţii fără nici o bază factuală aduse unei persoane mai cunoscută decât o persoană obişnuită şi tot aşa mai cunoscută decât o persoană publică oarecare, pentru că este vorba de o persoană care ocupă o funcţie publică importantă, anume funcţia de primar al oraşului #### şi care a ocupat în trecut funcţia de premier al României. Este real că cu cât mai cunoscută este o persoană publică cu atât se expune mai mult opiniei publice dar toate acestea sunt proporţionale ca măsură şi în ce priveşte nevoia de informare, de analiză a bazei factuale, de către cel care face afirmaţiile dar şi de către instanţă, iar apoi şi în analiza daunelor aduse reputaţiei acelei persoane trebuie să aibă în vedere gradul de expunere a acelei persoane publice”.

Un alt aspect important al deciziei este răspunderea celui care deține platforma. Matei Florin Alexandru a susținut în proces că este proprietarul platformelor, nu autorul articolului. Curtea de Apel a respins însă această apărare, arătând că proprietarul site-ului contribuie la aducerea materialului la cunoștința publicului și poate răspunde pentru această contribuție. ”Afirmaţiile imputate sunt ale autorului articolelor şi nu sunt preluate din alte articole deja publicate cu privire la persoana reclamantului, astfel că acestea sunt fără o bază factuală, şi oricum preluarea dintr-o altă publicaţie a unor informaţii nu exonerează publicaţia media care preia aceste date de îndatoririle şi responsabilităţile prevăzute de art. 10 din Convenţie, printre care şi aceea de a respecta dreptul la o bună reputaţie, garantat de art. 8 din Convenţie, existând, în acest sens, obligaţia unei minime verificări cu privire la realitatea celor afirmate. Aceasta pentru că în prezent ar fi suficient ca o persoană să creeze un cont fictiv pe o pagină socială, să facă afirmaţii de orice fel, apoi respectivul titular de cont să nu poată fi identificat, iar afirmaţiile de orice fel să fie preluate şi să facă posibilă ajungerea acestor informaţii la un public mai larg decât iniţial, scopul urmărit sau măcar acceptat fiind denigrarea reclamantului, fără acea minimă verificare care trebuie să fie făcută de orice persoană, chiar dacă preia afirmaţii ale unei alte persoane. Nu este vorba prin prisma celor reţinute de nici o exagerare sau metaforă, care ar trebui la rândul lor să aibă o bază factuală sau să fie judecăţi de valoare cu referire la o astfel de bază factuală”, a adăugat Curtea.

În privința daunelor morale, Curtea de Apel a considerat că gravitatea afirmațiilor justifica majorarea despăgubirilor la 50.000 de lei.

Să adăugăm, la ora publicării acestei știri articolul fusese șters de pe site.

Nici un comentariu