A descoperit că figura angajată la o firmă unde nu pusese niciodată piciorul / Ancheta DNA a scos la iveală o schemă de fraudă cu fonduri europene
Actualitate by Actual de Cluj - iun. 08, 2026 0 16
O tânără a descoperit în 2024 că figurează ca angajată la o societate comercială din județul Alba pe care nu o cunoștea și unde nu lucrase niciodată. A mers la ITM Cluj să reclame situația și a declanșat fără voie o anchetă DNA care a dezvăluit o schemă de contracte fictive folosite pentru obținerea de subvenții europene.
În februarie 2024, femeia – în vârstă de 25 de ani, cu domiciliul în județul Giurgiu – a depus o sesizare la Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj, reclamând că figurează angajată la o societate comercială din județul Alba, deși nu prestase niciodată vreo activitate pentru aceasta. Conform actelor, ea apărea ca angajată în funcția de operator introducere, validare și prelucrare date, pe baza unui contract de muncă încheiat în aprilie 2021, contract pe care nu îl semnase și despre care nu știa nimic.
Sesizarea a declanșat un control al inspectorilor ITM Cluj asupra documentelor firmei. Au găsit contracte de muncă, state de plată, foi de prezență și cereri de concediu fără plată pentru mai mulți angajați – toate întocmite, potrivit anchetei, fără știrea persoanelor în cauză sau cu semnături false ori imitate.
Ancheta a relevat că firma încheiase cu Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Alba mai multe convenții pentru obținerea de subvenții prin proiecte europene — printre care PROACCES 3, destinat șomerilor de peste 45 de ani, și ACTINEETs, pentru tineri șomeri. Condiția pentru încasarea banilor: firma trebuia să dovedească că a angajat un anumit număr de oameni și că aceștia au fost prezenți la muncă.
ITM a sesizat Direcția Anticorupție.
„Nu știu absolut nimic despre această societate”
Din mărturiile celor audiați de DNA reiese un mod de operare: oameni recrutați prin cunoștințe, cărora li s-au cerut copii după acte fără explicații clare, și care nu au pus niciodată piciorul la sediul firmei. Unul dintre ei, un bărbat care fusese inclus într-un proiect pentru șomeri de peste 45 de ani, a declarat că a acceptat să fie „angajat” pentru că lucra ca zilier în zonă și îi convenea să figureze asigurat. A povestit că desfășura ocazional lucrări gospodărești – cosit iarba, plantat pomi, montat porți – la un imobil din localitate, pentru care era plătit după înțelegere, fără program fix. „Nu am fost la un program ca orice angajat, respectiv program de 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână”, a declarat el. Când i-au fost prezentate actele firmei, a constatat că semnăturile de lângă numele său nu îi aparțineau și că fusese angajat pe funcția de operator introducere, validare și prelucrare date – o funcție despre care a spus că nu are nicio legătură cu el: „Nu am nicio treabă cu calculatoarele”, a declarat el.
„Am semnat tot ce mi s-a pus înainte, fără să citesc”
Un alt martor a povestit că o cunoștință i-a sugerat să fie de acord să fie angajat pe o societate comercială, fără să îi explice motivul. A acceptat și, la solicitarea aceleiași persoane, a semnat în timp mai multe documente pe care nu le-a citit – aplicând însă nu semnătura sa obișnuită, ci doar inițialele, tot la indicația cunoștinței. ”Ideea de a aplica doar inițialele a fost a ei, iar eu m-am conformat. Nu cunosc motivul pentru care mi-a solicitat să nu semnez cu semnătura mea uzuală”, a declarat bărbatul. Până în momentul audierii, nu știuse că fusese înregistrat ca angajat al firmei și a afirmat categoric că nu lucrase niciodată pentru aceasta și nu încasase niciun salariu.
„Mi s-a cerut să imit o semnătură pe care o făcuse altcineva în locul meu”
O martoră a relatat că a fost recrutată prin intermediul unor rude; trimisese în 2021 copii după diploma de absolvire și după actul de identitate, fără să știe la ce vor fi folosite. În primăvara lui 2024, când controlul ITM era deja în curs, a fost contactată și i s-a cerut să se prezinte la un notar pentru a declara că lucrase pentru firmă. Nu a ajuns la notar, însă a primit vizita unei persoane care i-a pus în față mai multe documente de semnat – state de plată, contract de muncă – și i-a arătat o semnătură pe care să o imite, semnătură aplicată deja în locul ei pe alte acte. „Mi s-a cerut să imit o semnătură pe care această persoană o făcuse anterior în locul meu”, a declarat martora. A semnat, imitând modelul prezentat. A precizat că la momentul pretinsei angajări, în 2021, avea un copil de 11 luni și un alt copil mai mare și era în imposibilitate să se deplaseze la mare distanță de casă.
„Nu cred că acele documente au fost semnate de mine”
O altă martoră, sora reclamantei din dosar, a declarat că în 2021 fusese rugată de o rudă să trimită fotografii după diplomă și după actul de identitate, pretextând că îi sunt necesare la serviciu. Nu i s-a spus nimic despre o eventuală angajare. Când, în 2024, i-au fost prezentate în cadrul anchetei documentele firmei care îi purtau numele, a avut îndoieli serioase inclusiv față de propriile semnături: „referitor la înscrisurile prezentate la Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă, precizez că nu cred că au fost semnate de către mine. Literele mi se par făcute puțin mai mici”, a spus ea. A confirmat că nu a lucrat nicio zi pentru firmă și nu a primit nicio sumă de bani.
La o lună după depunerea sesizării, pe 22 martie 2024, tânăra s-a prezentat la un birou notarial din Cluj-Napoca și a dat o declarație pe propria răspundere în care susținea că, de fapt, lucrase pentru firmă între aprilie 2021 și februarie 2024, că totul decursese normal și că sesizarea anterioară fusese cauzată de „niște neînțelegeri”. Declarația a fost transmisă ITM Cluj, care a clasat petiția pe loc.
DNA, sesizat. Dosar penal pentru fals în declarații
ITM Cluj a sesizat Direcția Națională Anticorupție, care a deschis dosar penal. Potrivit anchetei DNA, femeia acționase la solicitarea unei alte persoane implicate în schemă. Tânăra a fost cercetată pentru infracțiunea de fals în declarații – nu pentru că reclamase situația, ci pentru declarația notarială falsă prin care își retrăsese sesizarea. În fața anchetatorilor, ea a recunoscut că declarația notarială nu corespundea realității și că nu lucrase niciodată pentru firma respectivă. A cerut încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției.
Pe 2 iunie 2026, săptămâna trecută, Tribunalul Cluj a admis acordul și a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei, aplicându-i femeii un avertisment. Instanța a invocat mai mulți factori: gravitatea redusă a faptei, lipsa antecedentelor penale, vârsta tânără și, în mod special, faptul că ea fusese cea care alertase inițial autoritățile, contribuind la descoperirea schemei mai ample de fraudă cu fonduri europene.
Femeia a fost obligată la plata a 400 de lei cheltuieli judiciare. Hotărârea poate fi atacată cu apel în termen de zece zile.
Cercetările privind celelalte persoane implicate în schema de angajări fictive și fraudă cu fonduri europene continuă în dosare separate.
