Pensionări la UMF Cluj: cine îi mai învață pe viitorii medici / 28% dintre profesorii universitari au peste 60 ani

ActualitateEducaţie by Mihai Prodan - apr. 28, 2026 0 25

Raportul privind starea Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca pentru anul trecut arată că în anul universitar 2025-2026, un număr de 9 cadre didactice ale universității vor atinge vârsta standard de pensionare. Printre ele se numără cinci profesori universitari. Dintre cei 123 de profesori universitari titulari, 34 au deja peste 60 de ani — aproape 28% din total.

În anul 2025, s-au pensionat șapte cadre didactice: doi profesori universitari, doi conferențiari universitari și trei șefi de lucrări. Au fost aprobate două solicitări pentru prelungirea activității didactice, vizând doi
profesori universitari, Mihu Dan și Al Hajjar Nadim. În anul universitar 2025-2026, 9 cadre didactice vor atinge vârsta standard de pensionare, incluzând cinci profesori universitari, doi conferențiari universitari și doi șefi de lucrări.

Pensionările sunt așteptate în contextul în care la 31 decembrie 2025, UMF „Iuliu Hațieganu” are 446 de posturi didactice vacante din 1.359 prevăzute — un grad de ocupare de 67%. Cu alte cuvinte, universitatea funcționează cu o treime mai puțin de cadre didactice decât organigrama. Situația cea mai gravă este la nivelul șefilor de lucrări: 113 posturi vacante din 375.
Raportul recunoaște că această situație „indică o presiune structurală asupra capacității de implementare și asupra susținerii activităților academice la nivel optim”.

Iar în 2025, șapte cadre didactice s-au pensionat deja — doi profesori universitari, doi conferențiari și trei șefi de lucrări. Universitatea a aprobat prelungirea activității pentru doi profesori universitari, Mihu Dan și Al Hajjar Nadim, o practică legală dar care nu rezolvă problema structural.
Datele demografice din raportul citat arată că dintre cei 123 de profesori universitari titulari, 34 au deja peste 60 de ani — aproape 28% din total. La conferențiari, situația e similară: 19 din 163 au depășit aceeași vârstă.

După vârsta legală de pensionare prelungirile se aprobă anual, cu acordul Senatului, și nu pot depăși 70 de ani. Aceasta înseamnă că, în orizontul de timp 2026-2031, universitatea va pierde un val semnificativ dintre cadrele sale didactice, prin pensionare. Iar cohorta de vârstă următoare — cei sub 40 de ani — este vizibil subreprezentat, mai ales la nivelul funcțiilor superioare, unde carierele se construiesc în decenii.

Universitatea nu are libertate deplină să angajeze când dorește. Raportul identifică explicit, la capitolul „Riscuri specifice”, că „restricțiile în procesul de angajare pot genera dificultăți în asigurarea ocupării în timp util a posturilor vacante, cu potențial impact asupra echilibrului încărcării activităților didactice”.

Acestea nu sunt restricții legislative. Limitările privind angajările în sectorul bugetar, aplicabile și universităților de stat, fac ca scoaterea la concurs și ocuparea unui post să dureze luni sau chiar ani. Între timp, normele celor care pleacă sunt redistribuite — informal sau prin plata cu ora — celor care rămân.

Fenomenul nu este specific UMF Cluj. La nivel național, criza de profesori e de așteptat să se acutizeze în următorul deceniu, în condițiile în care tot mai multe cadre didactice au depășit vârsta de 50 de ani, iar foarte puțini tineri mai aleg această carieră. La universități, mai ales cele de medicină, problema e amplificată de competiția cu sectorul privat: un medic cu competențele unui profesor universitar poate câștiga semnificativ mai mult în spitale private sau în clinici din străinătate.
În medicină, criza de personal are un efect în cascadă: formarea unui număr mare de rezidenți este îngreunată de resursele insuficiente ale universităților, care includ cadrele didactice și spațiile necesare pregătirii. Un profesor universitar în pensie nu se înlocuiește cu un asistent universitar proaspăt angajat: experiența clinică, rețelele de cercetare și capacitatea de a atrage finanțări se construiesc în decenii.
Raportul menționează că pentru activitățile didactice acoperite prin posturi vacante au fost planificate în 2025 208.715 ore convenționale, cu un cost brut estimat de aproximativ 14,65 milioane de lei plătiți prin plata cu ora. Este, în esență, un plasture pus pe o rană structurală: universitatea plătește ore suplimentare pentru a acoperi golurile, în loc să ocupe posturile cu titulari.

Dintre direcțiile asumate pentru 2026, raportul menționează „responsabilizări mai clare” și „monitorizare operațională” — limbaj administrativ care nu oferă niciun indiciu despre cum va fi atrasă o nouă generație de cadre didactice într-o instituție unde un asistent universitar câștigă net aproximativ 6.034 lei pe lună.

Citește și:

Raport: o treime dintre posturile didactice de la UMF Cluj sunt neocupate, în total peste 400 de catedre, două treimi sunt la o singură facultate / La altă facultate sunt mai multe posturi vacante decât ocupate / Fond de salarii de 50 milioane euro

Aici raportul

Nici un comentariu