Polițistul din Mănăștur ciucure de condamnări mai primește una, a fost condamnat vineri la închisoare pentru purtare abuzivă, trei ani și opt luni în detenție, plătește 15.000 euro daune morale unei victime
ActualitateTop News by Actual de Cluj - feb. 24, 2025 0 320
Polițistul din Mănăștur ciucure de condamnări mai primește una, a fost condamnat vineri la închisoare pentru purtare abuzivă, trei ani și opt luni în detenție, plătește 15.000 euro daune morale unei victime.
Acestuia i-a fost interzis, între altele, și să ocupe funcția de agent de poliție pe o perioadă de trei ani.
În actul de sesizare a instanței, s-a reținut, în esență, că în 1 aprilie 2022, în intervalul orar aproximativ 22:47-23:53, inculpatul, având calitatea de agent șef de poliție la secția 4, fiind în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, ar fi efectuat procedura de imobilizare și încătușare a unei victime folosind forţa fizică în mod disproporționat şi nejustificat, respectiv ar fi trântit persoana vătămată la sol, cu consecința lovirii acesteia cu capul de asfalt şi i-ar fi aplicat lovituri cu pumnii la corp, iar pe parcursul transportului către sediul unității de poliție, aflându-se lângă persoana vătămată pe bancheta din spate a autovehiculului de serviciu, i-ar fi aplicat acesteia lovituri active cu pumnii în partea stângă a toracelui, ar fi strâns-o cu mâna şi i-ar fi aplicat lovituri în zona organelor genitale, agresiuni care i-au cauzat victimei leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare, în total, 30-35 zile de îngrijiri medicale.
Să precizăm că între timp polițistul a fost pensionat.
Ce s-a întâmplat, mai exact, conform actelor de la dosarul de purtare abuzivă:
În 1 aprilie 2022 în jurul orei 22.26 un clujean a apelat numărul de urgență 112, anunțând că în interiorul unui autovehicul parcat în zona străzii Primăverii din Mănăștur se află un bărbat aparent în stare de ebrietate sau leşinat, dar care, în același timp, accelera motorul autovehiculului. În acest context, inculpatul și un coleg în calitate de agenți de poliție în cadrul Secției 4, aflaţi în timpul serviciului în schimbul III, s-au deplasat la locul incidentului reclamat, martorul așteptând sosirea organelor de poliție. După ce martorul le-a indicat autovehiculul cu privire la care a făcut sesizarea, a plecat, nefiind de față la interacțiunea dintre agenții de poliție și persoana vătămată.
În continuare, agenții de poliție s-au deplasat la autovehiculul în care se afla persoana vătămată, iar în urma unor discuții în contradictoriu, întrucât cea din urmă a devenit recalcitrantă și nu s-a suspus indicațiilor, aceştia au încercat îndepărtarea persoanei vătămate din autovehicul prin exercitarea unor diferite acțiuni de tragere și împingere. Întrucât persoana vătămată a opus rezistență fizică agenților de poliție, refuzând să iasă din autoturism şi să coopereze cu aceştia, colegul inculpatului a pulverizat spray iritant-lacrimogen în habitaclu, determinând-o astfel pe victimă să iasă din autovehicul.
Între timp, dat fiind că inițial persoana vătămată nu s-a legitimat, inculpatul a identificat în torpedoul autovehiculului un înscris ce prezenta datele de identificare ale acesteia, pe care ulterior victima le-a confirmat. În plus, martorul a procedat la verificarea datelor respective în evidențele naționale (DEPABD), iar în urma vizualizării fotografiei, a conchis că sunt reale și corespund persoanei depistate.
La ora 22:47, agentul de poliție a apel SNUAU112 și a transmis operatorului că nu mai este nevoie de o ambulanță, întrucât au constatat că persoana vătămată se află sub influența băuturilor alcoolice și nu necesită îngrijiri medicale. Cu toate acestea, ulterior, la ora 23:13, persoana vătămată a apelat la rândul său SNUAU 112, când a solicitat o ambulanță, motivat de faptul că nu se simțea bine, acuzând folosirea de spray iritant-lacrimogen de către organele de poliție. După ce persoana vătămată a coborât din maşină, martorul i-a adus la cunoștință persoanei vătămate că va fi sancționată, întrucât s-a constatat că și-a făcut nevoile fiziologice în public.
În aceste împrejurări, în urma unui schimb verbal în contradictoriu între agenții de poliție și inculpat, pe fondul aruncării unei țigări pe jos, inculpatul a procedat la imobilizarea victimei, prin proiectarea și trântirea ei la sol, precum și la încătușarea acesteia. În acest timp, conform declaraţiei colegului său, acesta se afla în interiorul autovehiculului de serviciu, unde întocmea procesul-verbal de sancționare contravențională și nu a observat momentul în care inculpatul a procedat la imobilizarea victimei, ci doar când cea din urmă se afla deja la sol. În acest context, martorul a coborât din autovehiculul de poliție pentru a-i oferi asistență inculpatului în vederea încătușării victimei, arătând că nu a cunoscut motivele pentru care era necesară o asemenea intervenție, aflând numai ulterior de la inculpat că victima urmă să adopte un comportament violent.
După imobilizarea și încătușarea ei, persoana vătămată a fost urcată în autovehiculul de poliție, pe bancheta din spate, lângă ea, în partea stângă, în spatele scaunului șoferului așezându-se inculpatul. Aceștia s-au deplasat la sediul Secției 4 de Poliție, autovehiculul fiind condus de colegul inculpatului.
Persoana vătămată a fost introdusă în sediul Secției 4 în jurul orei 23:30 și a părăsit sediul în jurul orei 23:50, perioadă în care agentul de poliție a întocmit procesul-verbal de sancționare contravențională, în prezența victimei, căruia i-a citit conținutul actului. Persoana vătămată a refuzat să îl semneze, întrucât nu i-au fost consemnate obiecțiile, susținând în mod constant că fusese agresată de către cei doi agenți de poliție. Potrivit mențiunilor din ”Registrul persoane conduse la sediu”, la momentul introducerii persoanei vătămate în unitatea de poliție, în legătură cu aceasta s-au consemnat următoarele: stare avansată de ebrietate, leziuni la frunte stânga, leziuni la pometul stânga.
În intervalul orar aproximativ 23:56-23:58, persoana vătămată a fost condusă afară din sediul secției de poliției de către inculpat, ocazia cu care și-a reiterat susținerile privind agresiunile suferite. În contextul părăsirii unității de poliție, la ora 23:53, printr-un nou apel la SNUAU112, persoana vătămată a solicitat o ambulanță, arătând că a fost agresată de către agenții de poliție, fiind aceeași persoană care solicitase anterior intervenția unui echipaj medical.
Polițistul, aflat deja la a multa condamnare, între care una pentru furt după ce a furat unelte dintr-un magazin de bricolaj, a fost condamnat la trei ani și opt luni de închisoare pentru purtare abuzivă. Instanța a constatat că infracţiunea care face obiectul prezentului dosar este concurentă cu infracţiunea de furt pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 2.800 lei în 2023, și cu infracțiunea de purtare abuzivă, pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare, definitivă în martie 2024. Astfel, instanța a anulat condamnările cu suspendare sub supraveghere, a contopit cele două pedepse, urmând a aplica pedeapsa cea mai grea, de 3 ani şi 8 luni, la care se adaugă un spor de o treime din pedeapsa de 1 an și 2 luni, respectiv 4 luni și 20 de zile şi pedeapsa amenzii penale în întregime, rezultând pedeapsa finală de 4 ani şi 20 zile de închisoare în regim de detenție, plus 2.800 lei amendă penală, aceasta din urmă fiind plătită înter timp. În ce privește latura civilă, polițistul a fost condamnat la plata unei sume de 5.671 lei către partea civilă, cu titlu de daune materiale, și 15.000 euro cu titlu de daune morale.
infracțiunea de purtare abuzivă, prin raportare la infracțiunea de loviri și alte violențe, este pedepsită cu închisoarea de la 8 luni la 6 ani și 8 luni sau cu amendă. În acest dosar instanța a avut în vedere intensitatea sporită a violențelor exercitate asupra victimei, ce rezultă din natura acestora – trântirea victimei la sol, aplicarea de lovituri cu pumnii -, dar și din numărul ridicat de zile de îngrijiri medicale necesare pentru recuperare, respectiv 50-55 zile. Instanța a mai reținut că în urma violențelor, persoana vătămată a suferit multiple leziuni în zone diferite ale corpului – în zona capului, a toracelui, a mâinilor, a coapselor, a gleznei, gravitatea ridicată a acestora rezultând inclusiv din faptul că a fost necesară imobilizarea mâinii stângi și au existat fracturi la nivelul coastelor. ”Gravitatea faptei este accentuată şi de numărul acţiunilor violente, nefiind vorba de un act de agresiune singular, ci de mai multe lovituri, în diferite zone ale corpului (un prim act de agresiune este reprezentat de imobilizarea victimei, urmată de aplicarea unor lovituri cu pumnii, culminând cu încătușarea forţată şi continuarea aplicării de lovituri pe durata transportării victimei la sediul unității de poliție)”, a arătat instanța în motivarea deciziei de condamnare, consultată de actualdecluj.ro. Instanța a mai luat în considerare că actele de violență au fost săvârșite în urma înfrângerii opoziției victimei de a părăsi autovehiculul identificat, prin folosirea anterioară a unor alte mijloace coercitive – forță fizică și spray iritant-lacrimogen, astfel încât victima se afla, deja, într-o situație de vulnerabilitate, posibilitatea de a opune din nou rezistență ori de a reprezenta un pericol fiind mult diminuată. ”De altfel, analizând probele administrate în prezenta cauză, instanța conchide că violențele au fost exercitate de către inculpat din frustrare şi în scop de răzbunare față de atitudinea victimei și a discuţiilor în contradictoriu, folosindu-se, în mod nelegitim, de autoritatea conferită în virtutea funcției ocupate pentru a aplica corecții fizice, respectiv pentru a-și conserva pretinsa poziție de forță”, a arătat instanța. ”În raport cu starea de pericol creată pentru valoarea social protejată, inculpatul a adus o gravă atingere relațiilor sociale privind îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, afectând semnificativ reputația de care trebuie să se bucure autorităţile publice, instituţiile publice sau orice altă persoană juridică în relaţiile de serviciu ale angajaţilor acestora cu persoanele fizice cu care intră în contact în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, prin excluderea oricăror forme de violenţă verbală sau fizică. Atingerea valorii sociale este cu atât mai pregnantă în cauza de față cu cât funcția ocupată de inculpat la data săvârșirii faptei presupunea, printre altele, tocmai protejarea persoanelor, prevenirea și combaterea unor comportamente violente, precum cele săvârșite de inculpat”.
În ceea ce privește situația personală a inculpatului, instanţa a avut în vedere conduita adoptată ulterior săvârșirii infracțiunii: inculpatul a manifestat indiferență față de leziunile suferite de persoana vătămată, negând practic existența și intensitatea acestora.
În timpul judecății inculpatul a contestat natura penală a faptelor reținute, apreciind că acțiunile sale au avut un caracter justificat. ”Fapta inculpatului nu apare ca având un caracter singular, drept pentru care gravitatea în ansamblu a faptei și periculozitatea autorului sunt amplificate. Un argument suplimentar în susținerea aceleiași concluzii reiese din declarațiile martorilor (…) potrivit cărora, în esență, inculpatul a fost cercetat disciplinar în mod repetat și se cunoştea că adesea, depășea limitele necesare intervenției ori chiar îi provoca pe cetățeni pentru a-i sancționa ulterior”.
”Referitor la modalitatea de individualizare judiciară a executării pedepsei cu închisoarea, instanţa reţine că prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni nu se rezumă numai la împiedicarea condamnatului de a comite alte încălcări ale legii penale, ci are ca scop şi atenţionarea celorlalţi destinatari ai legii penale de a nu comite astfel de încălcări. Nu se poate vorbi de scopul preventiv al pedepsei înţelegând prin aceasta numai dezideratul împiedicării condamnatului de a săvârşi noi infracţiuni, ignorându-se valenţele educative şi intimidante ale pedepsei pronunţate fată de ceilalţi membri ai societăţii. Prin urmare, aplicarea unei pedepse şi executarea acesteia în regim privativ de libertate apare ca fiind singura disponibilă, prin raportare, totodată, şi la cuantumul pedepsei, această modalitate de executare fiind justificată în raport de datele concrete ale cauzei”. În plus instanța a constatat că fapta contravine, în mod flagrant, atribuțiilor funcției publice exercitate de inculpatla momentul comiterii faptei – cea de agent de poliție, care, prin natura sa, presupune îndatoriri și riscuri deosebite în interesul și sprijinul societății, instanța apreciază că se impune aplicarea unor pedepse complementare, înter care interdicția de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a ocupa funcţia de agent de poliție, pe o perioadă de 3 ani.
Decizia, luată vineri, e atacabilă cu apel.
Citește și:
