Un clujean a fost condamnat la trei ani și șase luni de închisoare pentru șantaj, cu executare, vineri
ActualitateTop News by Actual de Cluj - feb. 24, 2025 0 155
Un clujean a fost condamnat la trei ani și șase luni de închisoare pentru șantaj, cu executare, vineri.
Sentința a fost decisă vineri de Judecătoria Cluj-Napoca și iese în evidență nu doar prin obiectul cauzei ci și prin faptul că, deși inculpatul se află la prima confruntare cu legea penală, a fost condamnat la închisoare în regim de detenție.
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru șantaj după fapte care datează din 21 noiembrie 2019; ziua în amiaza mare, în jurul orei 12, acesta s-a deplasat alături de un martor la locuința părții vătămate în cauză și l-a obligat să semneze un înscris antedatat, cu o lună înainte, în 21 octombrie 2019, prin care persoana vătămată se obliga, ca în termen de 10 zile de la încasarea integrală a preţului de vânzare a unui imobil apartinând acesteia, să îi vireze inculpatului suma de 200.000 lei, cu titlu de comision de intermediere a vânzării respectivului imobil. Victima a semnat de frică, fiind amenințată cu acte de violență și cu moartea.
Inculpatul nu a recunoscut faptele pentru care a fost trimis în judecată şi nu a solicitat să fie judecat în procedură simplificată. Obiectul contractului antedatat a fost vânzarea unui imobil situat pe strada Între Lacuri din Cluj-Napoca, o casă de locuit și curte. Persoana vătămată a moștenit imobilul și s-adecis să-l pună la vânzare, rugându-și anumite cunoștințe, printre care și inculpatul, să caute un cumpărător pentru imobil. În lunile în care au urmat, inculpatul a luat legătura cu diferite persoane, în calitate de potențiali cumpărători, printre care și un martor care a relatat atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței de judecată că în cursul verii a anului 2019 a fost contactat telefonic de către inculpat, care s-a prezentat ca fiind reprezentantul vânzătorului imobilului, fiind și cel care i-a permis vizionarea imobilului, însă doar în curte, în lipsa vânzătorului. Cu aceeași ocazie, martorul a declarat că era în căutarea unui nou sediu pentru o asociație, motiv pentru care a convenit verbal împreună cu inculpatul plata unui comision pentru serviciul prestat în caz de încheiere a tranzacției, în cuantum de 1%, obligație executată de societate la momentul tranzacției.
La momentul încheierii tranzacției, la notarul public s-a prezentat şi inculpatul, care a fost poftit afară de către notarul public, având în vedere că nu avea nicio calitate în vederea participării la încheierea contractului de vânzare cumpărare cu privire la imobilul în discuție. Ulterior, inculpatul a primit de la cumpărătoare suma de 47.500 lei, echivalentul a 10.000 euro, cu titlu de comision. În acest context, ulterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare, în luna noiembrie 2019, inculpatul a contactat-o în repetate rânduri pe persoana vătămată, însă aceasta nu a mai răspuns la telefon, fiind contactată însă de inculpat de pe numărul de telefon al unui martor, ocazie cu care a convenit să se întâlnească în data de 21.11.2019, la domiciliul persoanei vătămate. Astfel, la data stabilită, în jurul orei 10, inculpatul a contactat persoana vătămată, iar aceasta i-a comunicat să se prezinte în jurul orei 12.
Astfel, în jurul orei 12, inculpatul împreună cu un martor au sosit la domiciliul persoanei vătămate solicitându-i achitarea comisionului de intermediere pentru vânzarea imobilului, deși până la acel moment nu au existat discuții concrete în acest sens cu persoana vătămată, aceasta susţinând că vor discuta doar după găsirea propriu-zisă a cumpărătorului de către inculpat. Totuși, la acea dată, persoana vătămată a fost de acord cu plata unei sume de 20.000 lei pentru ”deranjul” inculpatului, sens în care i-a pregătit banii într-o pungă. La acel moment, inculpatul a luat banii şi i-a prezentat persoanei vătămate un înscris tehnoredactat pentru a-l semna. Persoana vătămată a citit respectivul înscris, constatând că prin acea convenţie se obliga la plata sumei de 200.000 lei către inculpat, cu titlu de comision, în termen de 10 zile, de la vânzarea imoobilului, fiind antedatată în 21 octombrie 2019. În acel moment, persoana vătămată, citind înscrisul a refuzat semnarea acestuia, context în care inculpatul a devenit agresiv, adresându-i acesteia cuvinte de amenințare pentru a o determina să semneze documentul.
”În ceea ce priveşte gradul de pericol social al faptei săvârşite, instanța reţine că aceasta este unul extrem de ridicat”, a arătat instanța în decizia de condamnare. ”Astfel, în ceea ce priveşte infracţiunea de şantaj, prin ameninţarea cu acte de violenţă şi cu moartea, ceea ce imprimă un caracter agravat efectului intimidant, este faptul că inculpatul s-a prezentat la domiciliul persoanei vătămate împreună cu martorul (…) , deşi în raport de vârsta şi starea de sănătate a persoanei vătămate, raportul de forţe dintre aceasta şi inculpat era vădit disproporţionat. În acest sens, cu toate că persoana vătămată a fost de acord să îi achite inculpatului suma de 20.000 lei, chiar având convingerea că vânzătorul nu fusese găsit de către inculpatul (…) acesta din urmă a forţat persoana vătămată prin ameninţare să semneze un înscris antedatat prin care persoana vătămată se obliga să remită inculpatului suma de 200.000 lei pentru presupusa intermediere a vânzării imobilului situat pe strada Între Lacuri. Astfel, prezența celor doi bărbați în locuința persoanei vătămate, tonul ridicat și repetitivitatea amenințărilor, în contextul unei diferența de forțe, atât fizice, cât și psihologice, au amplificat efectul constrângerii şi au contribuit la inducerea unei stări de pericol percepute ca reale de către persoana vătămată, care a şi cedat în fața amenințărilor, semnând convenţia”.
Ca atare, instanţa reţine că presiunea psihică la care a fost supusă persoana vătămată a atins un nivel extrem de ridicat, iar faptele au fost comise într-un cadru privat, chiar în locuinţa şi în camera persoanei vătămate, ferite de ochii lumii, ”ceea ce imprimă un caracter agravat”. La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere şi faptul că inculpatul este la prima confruntare cu legea penală, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar actualizată, dar şi faptul că pe parcursul soluţionării procesului penal acesta a avut o atitudine de nerecunoaştere a faptei şi de prezentare a unei versiuni ”absolut neverosimile” în raport cu modalitatea şi contextul în care s-ar fi semnat respectiva convenţie, ceea ce convinge instanţa în sensul că acesta nu a conştientizat gravitatea faptei ce i se impută prin actul de sesizare. ”În raport de aceste criterii, instanţa apreciază că aplicarea unei pedepse cu închisoarea cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei nu este suficientă pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului, care să poată să asigure reintegrarea socială şi reeducarea acestuia, cât timp acesta a dat dovadă că este capabil să recurgă la comiterea de infracţiunii de o gravitate ridicată, asupra unor persoane în stare vădită de vulnerabilitate, în vederea obţinerii în mod injust a unor sume importante de bani (200.000 lei), respectiv a unui contract prin constrângere, pe care să îşi poată fundamenta o acţiune în pretenţii”, fapt care s-a și întâmplat ulterior, fiind deschis un dosar civil pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca. Astfel, inculpatul a fost condamnat la trei ani și șase luni de închisoare pentru săvârşirea infracțiunii de şantaj. Decizia, luată vineri de Judecătoria Cluj-Napoca, nu e definitivă. Aici datele dosarului
