UPDATE Județul poate face din nou lacurile Tarnița și Beliș navigabile. Civicii din Cluj au cerut un plan și o viziune pentru aceste lacuri, nu doar un regulament sec de navigație
ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - feb. 16, 2021 0 3203
Deși lacurile Tranița și Beliș au fost scoase de pe lista lacurilor navigabile ale României, ele devin ape interioare în cazul cărora reglementarea navigației se face de către Consiliul Județean, nu de autoritățile naționale, ca până în prezent. Așa s-a făcut un regulament la finalul anului trecut pentru navigația pe aceste lacuri care delimitează trei zone din care, în două dintre ele, este interzisă navigația,iar în cea de-a treia este permisă navigația,însă nu cu ambarcațiuni cu motoare electrice, cu excepția celor care sunt deținute de autoritățile publice și se află în misiune.
Timp de două ore, mai mulți clujeni și-au susținut amendamentele la regulament, participanții împărțindu-se în mai multe tabere: cei care au cabane și bărci cu motoare termice și vor să navigheze în continuare pe lac, cei care au cabane și vor liniște, cei care vor să se limiteze și viteza de circulație a ambarcațiunilor, alții care doresc interzicerea completă a navigației cu bărci cu motor. O altă categorie formată din civici din Cluj a cerut o dezbatere reală și a subliniat necesitarea unui plan pe 30 de ani pentru zona Tranița-Beliș prin care Județul și comunitatea să decidă împreună ce se vrea de la această zonă din punct de vedere turistic, al agrementului etc.
Toate taberele au adus argumente legate de poluare. Cei în favoarea navigației spunând că, de fapt, turiștii care vin să facă petreceri poluează zona și nu bărcile, că nu există studii privind poluarea apei din lacuri, mai ales că apa se schimbă de la 7 la 11 ori pe an sau că turismul și agrementul pe lac ar trebuie încurajate, așa cum se întâmplă peste tot în lume. Ei au mai arătat că ecologizează zona permanent și o protejează contra poluării lasate de turiști în urmă. „E mai multă poluare de la cei care spală mașinile la coada lacului sau de la dejecțiile de la cabane”, au fost argumentele aduse.
Cei contra navigației au arătat că lacurile au fost confiscate de interese private și că ele ar trebui să facă parte dintr-o viziune de dezvoltare a Clujului și să poată fi folosite de toți clujenii, dar și că navigația pe lacurile de alimentare cu apă nu poate fi permisă.
Discuțiile organizate de Consiliul Județean au fost conduse de juristul Ștefan Iliescu care a lăsat fiecare participant care a dorit să vorbească exact 3 minute, și a anunțat că punctele de vedere formulate vor fi analizate și cele care nu contravin prevederilor legale se vor găsi sau nu în forma finală de regulament care va ajunge pe masa Consiliului Județean pentru votul de intrare în vigoare. Nu s-a dezbătut nicio chestiune, mai ales că în sală nu exista niciun factor politic sau de decizie. Doar un consilier județean USR-PLUS care și-a expus și el amendamentele sau unul de la Beliș care s-a plâns că prietenii l-au informat cu privire la intenția Consiliului Județean de a reglementa navigația pe respectivele lacuri.
Iliescu a spus că odată cu scoaterea lacurilor clujene de pe lista căilor navigabile ale României, navigația nu mai e reglementată de Ministerul Transporturilor ci revine în sarcina autorităților locale județene, potrivit art. 19 din ordonanța 42/1997.
În cadrul discuțiilor, calificate ca o audiență publică, s-au formulat mai multe puncte de vedere și s-au creat tabele – a celor care vor să navigheze în continuare cu tot felul de motoare pe tot parcusul lacurilor, a civicilor care vor doar motoare electrice, a proprietarilor de cabane și bărci care, unii vor ca lucrurile să funcționeze ca până acum sau alții, care doresc ca lacurile să nu mai fie locuri pentru petreceri, sporturi zgomotoase sau festivaluri cu turiști care lasă în urmă tone de gunoaie.
O altă problemă asupra căreia au convenit toți participanții, inclusiv proprietarii de pontoane și afaceri în zonă a fost legată de faptul că de ani de zile Căpitănia din Dej nu și-a făcut treaba și nu a verificat pe bune activitatea de navigație, bărcile care intră pe lac, pontoanele, de aici și dezbaterea din prezent sau intențiile de interzicere a navigației.
A intervenit și celebrul proprietar al unei afaceri cu bărci pe Tranița, Abdul Rahim, cel care i-a făcut pe civicii din Cluj invidioși pe cei care sunt bogați și navighează pe lacuri, arătând că nu vor ajunge niciodată la nivelul lor, de aceea au pornit campania privind interzicerea navigației pe lacuri.
Regulamentul făcut de Consiliul Județean și aflat în consultare publică până în luna februarie prevede sancțiuni dure pentru cei care folosesc bărci cu motor pe lacurile din care se face alimentarea cu apă a Clujului. Cei care se vor asigura că legea va fi respectată iar șmecherii nu își vor mai face de cap pe aceste lacuri sunt cei de la Biroul Arii Protejate din cadrul Serviciului Salvamont al Cj Cluj, conduși chiar de activista Rocsana Contraș, membră PNL și fostă secretară a președintelui Horia Uioreanu, cea care s-a aflat în mijlocul unui scandal, declarându-se împotriva interzicerii navigației pe cele două lacuri, dată fiind și relația sa cu proprietarul unei afaceri cu ambarcațiuni, Abdul Rahim. Ca să îi sfideze pe parlamentarii clujeni care au atras atenția asupra poluării lacurilor de către ambarcațiunile cu motor, Contras a băut anul trecut apă cu paharul de platic din lacul Tarnița și s-a filmat de pe pontonul Abdul Prestige.
Detalii aici despre Rocsana Contraș și poziția în care va fi propulsată prin Regulament, AICI: N-a băut degeaba apă din Tarnița cu paharul de plastic. Rocsana Contraș, cea care conduce Biroul Arii Protejate, supervizează respectarea regulamentelor de navigație de pe Tarnița și Beliș-Fântânele
În cadrul dezbaterii, Abdul Rahim i-a spus lui Adrian Dohotaru, unul dintre activiștii care susțin și limitarea vitezei pe lacuri dar și crearea unui circuit de agrement pornind de la Someș și incluzând și lacurile Beliș și Tarnița, că are o problemă personală cu Rocsana Contraș și de aceea e atât de vehement public.
Dohotaru, în calitate de reprezentant SOS, alături de alte organizații civice din Cluj, a inițiat o petiție pentru interzicerea navigației cu motoare termice pe apa din care beau clujenii, petiție semnată de peste 9000 de oameni. Activiștii au formulat și amendamente prin care au cerut ca navigația să se facă doar cu motoare electrice, să se limiteze viteza de deplasare pe lacuri la 5 km/oră, să se interzică pontoanele unde se pot face chefuri extinse și boxele de mare putere, atât pe mal, cât și pe bărci.
Abdul Rahim s-a oferit să supravegheze el activitatea pe lacuri arătând că e milionar în timp liber și că sub ochiul său vor fi mai multe reguli decât au fost în în timp ce Căpitănia Dej supraveghea Navigația sau o va face forul județean. El a mai spus că a patentat la Tarnița noțiunea de toaletă ecologică având în vedere că, până să aducă în zonă o astfel de facilitate, toată lumea își făcea nevoile pe mal sau în lac.
Alt locuitor în zonă și salvamontist, M. Roman a arătat că în regulament trebuie introdus un capitol dedicat locurilor unde se pot introduce sau scoate bărcile din apă pentru că doar în acest fel se va putea număra și urmări clar cine și ce face pe lac. De asemenea a subliniat necesitatea evidenței bărcilor deținute de cei cu cabane sau proprietăți cu vedere la lac. El a mai ținut să spună că cele mai multe accidente la Tarnița nu se petrec cu bărci, având în vedere că cei în favoarea navigației cu motoare clasice au arătat că cele electrice sunt mai periculoase.
Un proprietar de cabană din zonă a arătat că trebuie să se decidă clar ce se dorește pe aceste lacuri, parc de fistracții, zonă de festivaluri, zonă pentru sporturi nautice agresive sau o zonă de agrement liniștită, cu respectarea oamenilor, florei și faunei.
Activiștii Radu Mititean, Istvan Szakats sau Mădălina Mocanu au arătat că e important ca toată comunitatea să fie implicată în stabilirea unui plan de dezvoltare și a unei viziuni care să spună exact ce se dorește de la aceste lacuri din Cluj iar acest lucru să se întâmple prin dezbateri reale.
S-au făcut și propuneri punctuale privind articole din regulament. Consilierul USR-Plus Ovidiu Nistor a cerut, printre altele, ca președintele Consiliului Județean să nu aibă prerogative totale la stabilirea sancțiunii finale deoarece astfel s-ar politiza lucrurile. Alte organizații implicate pe partea de navigație au cerut să nu se limiteze zone pe lac deoarece contravin posibilităților reale privind navigația bărcilor cu vele sau a altor ambarcațiuni ușoare.
UPDATE:
După dezbaterea publică, activistul Dohotaru a inițiati o petiție prin care cere demisia Rocsanei Contras de la Consiliul Județean și susține că ar fi fost amenințat de prietenul (fostul prieten) al acesteia care are afacerea cu bărci pe lac.
Alți participanți s-au declarat dezamăgiți de atitudiena proprietarilor de ambarcațiuni cu motor care au intervenit.
Regulamentul făcut de CJ Cluj urmează să ajungă pe masa consilierilor județeni pentru a fi adoptat
La finalul anului trecut, Consiliul Județean și-a asumat regulamentele de navigație pe lacurile Tarnița și Fântânele care prevăd sancțiuni dure pentru cei care folosesc bărci cu motor pe lacurile din care se face alimentarea cu apă a Clujului. Cei care se vor asigura că legea va fi respectată iar șmecherii nu își vor mai face de cap pe aceste lacuri sunt cei din cadrul Biroului Arii Protejate conduși chiar de activista Rocsana Contraș, membră PNL și fostă secretară a președintelui Horia Uioreanu, cea care s-a aflat în mijlocul unui scandal, declarându-se împotriva interzicerii navigației pe cele două lacuri, dată fiind și relația sa cu un proprietar al unei afaceri cu ambarcațiuni, Abdul Rahim. Ca să îi sfideze pe parlamentarii clujeni care au atras atenția asupra poluării lacurilor de către ambarcațiunile cu motor, Contras a băut anul trecut apă cu paharul de platic din lacul Tarnița și s-a filmat de pe pontonul Abdul Prestige.
Președintele Consiliului Județean Alin Tișe a spus pentru Actualdecluj.ro că vor exista puncte de control și supraveghere video în zonele de acces în lacuri, dar și că „cei care nu vor aplica legea, vor pleca”.
Regulamentul de navigație pentru lacul Tarnița delimitează trei zone pe lac în care, în două dintre ele, este interzisă navigația iar în cea de-a treia este permisă navigația însă nu cu ambarcațiuni care utilizează combustibili fosili, cu excepția celor care sunt deținute de autoritățile publice și se află în misiune. ZONA I este situată în imediata apropiere a barajului la mai putin de 200 m pe toată lățimea lacului, ZONA II cuprinde zona plajelor I,II,III,IV și V la o distanță de 50 m de la mal spre interiorul lacului iar ZONA III cuprinde toate celelalte enclave si aducțiuni, inclusiv coada lacului.
