21 de clujeni – tezaure umane vii. ”Cercetările din ultimii ani arată că, în satele județului Cluj, mai ales în cele de munte, tradițiile, portul, obiceiurile și graiul arhaic se păstrează încă vii”
Actualitate by Actual de Cluj - oct. 18, 2025 0 147
Un număr de 21 de clujeni au primit de-a lungul timpului titlul de tezaure umane vii pentru că duc mai departe tradiții autentice de decenii. Acestea încă se păstrează în special în zonele de munte.
Ieri a fost marcată Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial, instituită în România în anul 2013, pentru a marca importanța acordată tradițiilor, meșteșugurilor, expresiilor și cunoștințelor transmise din generație în generație. ”Patrimoniul cultural imaterial cuprinde tradiții și expresii orale, artele spectacolului, practici sociale și ritualuri, cunoștințe despre natură și univers, precum și meșteșuguri și tehnici tradiționale”, explică centrul Tradiții Clujene.
Din anul 2010, peste o sută de români au primit titlul de “„”Tezaur Uman Viu“””, o distincție acordată de Ministerul Culturii în cadrul programului UNESCO de salvgardare a patrimoniului viu. Dintre aceștia aproape un sfert sunt clujeni. ”Cercetările din ultimii ani arată că, în satele județului Cluj, mai ales în cele de munte, tradițiile, portul, obiceiurile și graiul arhaic se păstrează încă vii. Aceste valori sunt purtate de oameni simpli, dar neprețuiți – păstrători ai identității culturale și spirituale”, precizează etnologii
Iată lista clujenilor care au primit titlul de tezaure umane vii:
– 𝐕𝐚𝐬𝐢𝐥𝐞 𝐒𝐨𝐩𝐨𝐫𝐚𝐧 – rapsod popular, Frata
– Țuli Carol, Covaci Băbuț (decedat în 2023), Covaci Alexandru, Bumb Cornel – 𝐓𝐫𝐢𝐨 𝐓𝐫𝐚𝐧𝐬𝐢𝐥𝐯𝐚𝐧 „𝐙𝐨𝐫𝐢𝐥𝐞””, Mociu
– 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐂𝐢𝐮𝐫𝐜𝐮𝐢 (𝐒̦𝐚𝐧𝐝𝐨𝐫𝐢𝐜𝐚̆)) – instrumentist (vioară), Soporu de Câmpie, (decedat în 2023)
– 𝐋𝐨𝐯𝐚̂𝐬𝐳 𝐅𝐫𝐚𝐧𝐜𝐢𝐬 (𝐅𝐞𝐫𝐞𝐧𝐜 „𝐊𝐮𝐥𝐢”) – dansator tradițional, Vișea, (decedat în 2021)
– 𝐃𝐮𝐦𝐢𝐭𝐫𝐮 𝐬̦𝐢 𝐄𝐥𝐢𝐬𝐚𝐛𝐞𝐭𝐚 𝐑𝐮𝐬𝐮 𝐌𝐨𝐥𝐝𝐨𝐯𝐚𝐧 – jucăuși, Frata
– 𝐍𝐢𝐜𝐨𝐥𝐚𝐞 𝐕𝐚̆𝐝𝐚𝐧 – constructor de instrumente muzicale, Rusești
– 𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐌𝐨𝐥𝐝𝐨𝐯𝐚𝐧 – jucăuș, Berchieșu
– 𝐕𝐢𝐨𝐫𝐢𝐜𝐚 𝐓𝐫𝐢𝐩𝐨𝐧 – țesătoare, Negreni
– 𝐈𝐨𝐬𝐢𝐟 𝐁𝐨𝐫𝐝𝐞𝐚 – cărbunar, Muntele Rece
– 𝐒𝐢𝐦𝐢𝐨𝐧 𝐃𝐫𝐢̂𝐧𝐝𝐚 – fierar, Măguri
– 𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐁𝐨𝐜𝐚 – geamgiu, Bociu, comuna Mărgău
– 𝐓𝐞𝐨𝐝𝐨𝐫 𝐓𝐚̆𝐭𝐚𝐫 – bărbuncar, Zorenii de Vale, comuna Mociu
– 𝐄𝐦𝐢𝐥 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢𝐮– ceteraș, Gherla
– 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢𝐥 𝐏𝐨𝐩 – jucăuș, Ghirișu Român, comuna Mociu
– 𝐅𝐢𝐥𝐞𝐩 𝐄𝐥𝐢𝐬𝐚𝐛𝐞𝐭𝐚 – păstrătoare a portului din Sic
– 𝐓𝐫𝐚𝐢𝐚𝐧 𝐁𝐚𝐥𝐜𝐚̆𝐮 – horitor, Ceanu Mare
– 𝐕𝐚𝐬𝐢𝐥𝐞 𝐏𝐨𝐩, 𝐜𝐮𝐧𝐨𝐬𝐜𝐮𝐭 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭 „𝐋𝐢𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐅𝐫𝐚𝐭𝐚” – instrumentist tradițional (vioară)
Ziua de 17 octombrie marchează data la care, în anul 2003, Adunarea Generală a UNESCO a adoptat Convenția pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Aceasta a fost acceptată de România în anul 2006, moment care a deschis posibilitatea înscrierii elementelor de patrimoniu cultural imaterial românești pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural al Omenirii, instrument principal de aplicare a respectivei convenții.
Alături de cele 7 elemente ale patrimoniului cultural național înscrise până în prezent pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural al Omeniri – Ritualul Călușului (2008), Doina (2009), Ceramica tradițională de Horezu (2012), Colindatul de ceată bărbătească (2013), Jocul fecioresc din România (2015), Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei (2016), Mărțișorul – Practici tradiționale asociate zilei de 1 Martie (2017), România are alte două dosare aflate în curs de analiză la Comitetul de Evaluare al UNESCO : Tradiții de creștere a cailor lipițani și Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală.
Patrimoniul cultural imaterial este ansamblul de tradiții și practici vii, spre deosebire de patrimoniul material – clădiri, monumente, obiecte. Conform definiției UNESCO, patrimoniul imaterial include tradiții și expresii orale – povești, legende, proverbe, cântece, artele spectacolului – muzică, dans, teatru popular, obiceiuri și ritualuri – sărbători, ceremonii, practici religioase sau laice, meșteșuguri tradiționale – olărit, țesut, sculptură în lemn etc. și cunoștințe despre natură și univers – practici agricole, gastronomie tradițională, medicină populară.
În România, la 17 octombrie se marchează „Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial (al Omenirii)”, pe baza Convenția UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. România a ratificat Convenţia UNESCO în 2005 prin Legea nr. 410/2005 privind acceptarea Convenției UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, intrată în vigoare prin depunerea instrumentelor de ratificare la 20 ianuarie 2006.
