1 din 10 clujeni a fost trimis la moarte în al doilea război mondial dar Holocaustul e marcat fără oficialități
Actualitate by Actual de Cluj - iun. 15, 2019 0 384
Comemorarea exterminării populației de evrei din Cluj, marcată în 11 iunie, adică în urmă cu puține zile, a fost neremarcată de oficialități.
Situația a fost semnalată de politicianul Peter Eckstein-Kovacs, favorit pentru postul de Avocat al Poporului. Acest a relatat pe o rețea de socializare că la evenimentele de ieri de la Monumentul Holocaustului, din piața Ion Luca Caragiale, nu a participat cam nimeni: „primarul Boc, prefectul, reprezentanții tuturor partidelor inclusiv UDMR și USR au răspuns prin nepăsare sau neparticipare”, a spus Eckstein, adăugând că, în timpul celui de-al doilea război mondial, aproximativ 10% dintre clujeni au fost trimiși la moarte.
Monumentul dedicat memoriei victimelor deportărilor din Cluj a fost dezvelit în 2014 în parcul I. L. Caragiale din centrul Clujului.
Monumentul a fost realizat în colaborare cu Comunitatea Evreiească din Cluj-Napoca şi se doreşte a fi un simbol pentru locuitorii municipiului cu privire la greşeli ale umanităţii ce nu trebuie uitate, pentru a nu exista riscul repetării acestora, după cum arăta la acel moment Primăria Cluj-Napoca. Comunitatea evreiască din Cluj-Napoca a marcat prin elitele sale dezvoltarea oraşului, oferind istoriei nume reputate în domeniul medicinei, cinematografiei, sportului sau artei, precum medicul Mayas Matyas – fondatorul Spitalului de copii, regizorul Jeno Janovics – unul dintre părinţii cinematografiei româneşti, antrenorul emerit la tenis de masă Paneth Farkas, sau artistul plastic Egon Marc Lovith – autorul lucrării dezvelite astăzi.
Dezvelirea monumentului a marcat 70 de ani de la ghetoizarea şi deportarea evreilor din Cluj către lagărele naziste de exterminare.
„Ghetoul din Cluj a fost unul dintre cele mai mari din Transilvania de Nord. Ca şi în alte zone ale regiunii, ghetoizarea, care a început la 3 mai 1944, a fost precedată de un anunţ lipit în întreg oraşul cu o zi înainte. Evreii din Cluj şi din comunităţile judeţului Cluj au fost concentraţi într-un ghetou stabilit la cărămidăria Iris, în partea de nord a oraşului. Ghetoizarea s-a făcut în ritm rapid. La 10 mai, populaţia ghetoului ajunsese la 12.000 de persoane. În momentul său de vârf, chiar înainte de deportare, cuprinzându-i atunci şi pe evreii transferaţi din ghetoul de la Gherla, populaţia ghetoului din Cluj era de 18.000 de persoane”
Plăci comemorative care marchează după 70 de ani deportarea evreilor din Ardealul de Nord spre lagărele de exterminare din Auschwitz au fost dezvelite în gările din Cluj-Napoca şi Dej. Aproximativ 132.000 de evrei din Transilvania de Nord au fost deportați în lagărul de exterminare de la Auschwitz-Birkenau. 90% dintre aceștia au fost exterminați. Evreii din Transilvania de Nord au fost îmbarcați în trenuri cu destinația Auschwitz în gările din Satu Mare, Cluj, Oradea, Dej, Sighetu Marmației, Vișeu de Sus, Reghin, Oradea, Târgu-Mureș, Baia-Mare, Bistrița, Șimleu Silvaniei şi Gheorghieni. Ghetoul din Cluj a fost unul dintre cele mai mari din Transilvania de Nord. Ca şi în alte zone ale regiunii, ghetoizarea, care a început la 3 mai 1944, a fost precedată de un anunţ lipit în întreg oraşul cu o zi înainte. Ghetoizarea s-a făcut în ritm rapid. La 10 mai, populaţia ghetoului ajunsese la 12.000 de persoane. În momentul său de vârf, chiar înainte de deportare, cuprinzându-i atunci şi pe evreii transferaţi din ghetoul de la Gherla, populaţia ghetoului din Cluj era de 18.000 de persoane.
Citește și:
