Vom ajunge ca britanicii la capitolul castele în 100 de ani. Dar, s-a început „marele plan” cu jumătate din castele din Transilvania
ActualitateCulturăDezvoltareTop News by Luminiţa Silea - iun. 27, 2016 0 644
301 castele din cele 600 de castele care există în Transilvania au fost inventariate și puse și într-o aplicație pentru smart phone ca toți cei interesați să poată explora sau vizita aceste castele, moștenirea culturală cea mai prețioasă a zonei. Aceasta într-un proiect derulat de Grupul Pont (asociația responsabilă și cu candidatura Clujului la titlul de Capitală Europeană a Tineretului, dar și cu bugetul participativ din care se susțin proiecte făcute de tineri în Cluj-Napoca), Castel în Transilvania, prin care s-au pus bazele unei coaliții și unei mișcări comunitare pentru valorificarea castelelor brand al Transilvaniei.
Din cele 301 castele identificate, Clujul se află pe locul patru cu 27 de edificii. Cele mai multe castele se află în județul Covasna, 73, după care vin județele Bihor cu 38 și Mureș cu 36 de edificii. Pe listă mai sunt castele din Alba (16 edificii), Arad (10 edificii), Brașov (12 edificii), Hunedoara (16 edificii), Harghita (14 edificii), Maramureș (6 edificii), Sibiu (6 edificii), Sălaj (13 edificii), Satu Mare (11 edificii), Timiș (6 edificii).
Proiectul derulat de Grupul Pont a fost finanțat cu câteva sute de mii de lei din bani norvegieni și a avut și o finanțare de la Fondul Cultural Național prin care s-a susținut și crearea aplicației de mobil cu respectivele castele. Aplicația a fost descărcată deja de 600 de ori, iar pagina de Facebook a proiectului a strâns peste 20.000 de Like-uri. Proiectul s-a derulat timp de 15 luni în care s-a reușit conturarea unei baze de date, descrieri și imagini cu cele 301 de castele din Transilvania. Dar și un cadru strategic care poate fi folosit pentru proiecte viitoare. „Nu credem că vom rezolva problemele castelor din Transilvania a căror reabilitare ține de resurse și de colaborarea între autorități și companii. Dar peste instituții și organizații credem că o comunitate de sprijin poate să ducă mai înainte și să dezvolte acest brand al regiunii Transilvania prin conservare, restaurare și valorificare a potențialului economic, cultural, comunitar și turistic al castelelor”, a explicat Andras Farkas, coordonator al asociației Grupul Pont.
Concret, prin intermediul unui Birou Castle în Transilvania care va funcționa în Cluj-Napoca, cu un director de program, organizația non-guvernamentală își propune să asigure secretariatul unei rețele organizaționale a proprietarilor de castele destinat atragerii de finanțări. Deciziile privind Castelele le va lua un Consiliul Director care urmează să se înființeze în perioada următoare și din care vor face parte experți și proprietari de castele, pe baza unor planuri anuale de intervenții care urmează să se creioneze pentru fiecare edificiu în parte.
CITEȘTE ȘI:
Exemplu de Castel “chemat” în secolul XXI: câţi bani a atras până acum domeniul Banffy din Bonţida
În Strategia Castel în Transilvania 2016-2025 este definită și starea arhitecturală a respectivelor castele: ruină, semi ruină, stare avansat degradată, stare mediu degradată, strare ușor degradată, stare tehnică general bună, tocmai ca să poată fi generate și soluții de conservare și valorificare a respectivelor edificii.
„Aș fi prea curajos să spun că vrem să ne transformă în The National Trust din Marea Britanie (organizație fondată în 1895 care acționează în domeniul conservării patrimoniului din Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord), pentru zona Transilvania. Direcția este una de genul acesta și pentru noi. The Economist scria despre National Trust care administrează castelele că nu există copil în Marea Britanie care să nu fi avut o experiență la castele. Aceasta apropo de rolul în comunitate a acestora. Sper ca și noi în 100 de ani să ajundem acolo. Dar dacă nu începm aici cu construcția de parteneriate, atunci nici atuncea nu vom ajunge la nivelul lor. Un alt exemplu, pe valea Loarei, în Franța există circuite turistice bine puse la puncte pentru vizitarea castelelor. Noi încă nu suntem la acest nivel. Trebuie povești, cineva să le povestească apoi e nevoie de servicii de cazare, în cazul în care dorim să atragem turiști, iar pentru cei din străinătate și servicii de calitate. Rolul nostru asumat până acum este să conectăm toate aceste elemente. Modul de gândire poate fi direcționat când ai un cadru de la care să pornești. Și strategia Castel în Transilvania, 2016-2025, asigură acest cadru. Ca să dau un exemplu concret. Pe Valea Mureșului poate fi dezvoltat un circult de castele printr-o rețea de piste de biciclete de-a lungul cursului de apă, mai ales că în Mureș există câte un castel în fiecare sat. Acesta poate fi un exemplu de proiect în care e nevoie de cooperarea factorilor locali, de la autorități județene, la proprietari de castele, trebuie ghizi de circuit, etc. Mai am și o poveste simpatică pe care ne-a istorisit-o cei de la Asociația Castle Break din București care organizează tuturi la castele din Transilvania. La un astfel de tur ne-au povestit că au avut participanți din Cluj care au mers ore în șir cu trenul la București ca de acolo să se întoarcă din nou în zonă pentru a vizita castele din Transilvania, având în vedere că turul complet pornea din București. Vom dezvolta și cu ei o colaborare pentru că și pentru noi e important să găsim și la noi oameni și ghizi de circuite de castele”, a mai spus Andras Farkas.
