Tags Posts tagged with "libraria humanitas"

libraria humanitas

by -
0 53

Jurnalistul de la televiziunea publică Marian Voicu vine sâmbătă la Cluj ca să vorbească despre epopeea tezaurului național ajuns în Rusia de o sută de ani, cu ocazia lansării volumului pe această temă la librăria Humanitas.

Marian Voicu vorbește la Cluj, sâmbătă la ora 15, despre cei o sută de ani din istoria negocierilor pentru restituirea tezaurului românesc trimis în 1916 și 1917 la Moscova și rămas în mare parte nerecuperat până azi. Discuția pornește de la volumului “Tezaurul României de la Moscova, Inventarul unei istorii de o sută de ani”, publicat la Editura Humanitas, cea mai amplă carte scrisă până acum pe această temă. Un subiect de dispută internațională care a mers în paralel cu toate momentele importante și schimbările survenite în conducerea celor două state, după cum spune Voicu: „Încercaţi să îi povestiţi unui rus rezonabil, fără să vă înfierbântaţi, istoria Tezaurului românesc. Veţi trece, exasperaţi, de la problema simplă a unei datorii neplătite, creanţă transmisă din generaţie în generaţie, până la Basarabia, războiul de pe Frontul de Est, instalarea comunismului în România sau scutul de la Deveselu. Pentru noi, chestiunea Tezaurului este simplă: le-am dat ruşilor toată avuţia noastră, spre păstrare, cu acte în regulă. De 100 de ani le-o cerem înapoi. Pentru români, rezolvarea problemei Tezaurului ar duce la îmbunătăţirea relaţiei bilaterale.
Pentru ruşi, îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale ar duce la rezolvarea problemei Tezaurului. Iată o situaţie fără ieşire”.

Jurnalistul vorbește în volum despre negocierile pe acest subiect, începute încă de la finalul Primului Război Mondial, dar care au lăsat problema Tezaurului în mare parte nerezolvată, marcată de scurte îmbunătățiri conjuncturale și de tergiversări fără sfârșit. Toate regimurile politice care au venit la putere de atunci au cerut rușilor Tezaurul. Această istorie complicată a fost reconstituită în urma unei documentări foarte serioase, pe baza consultării arhivei diplomatice, a rapoartelor și proceselor verbale oficiale, a inventarelor valorilor evacuate, materialelor apărute în presă, a jurnalelor personalităților implicate, a corespondenței oficiale și a altor documente de arhivă și conține interviuri luate de Marian Voicu și Liviu Iurea unor specialiști și diplomați români și ruși. Multe din documentele publicate în volum sunt inedite.
Pentru cei mai mulţi dintre români, tezaurul înseamnă aurul Băncii Naţionale a României. Şi totuşi, acesta reprezenta mai puţin de o zecime din valoarea bunurilor evacuate în Rusia în 1916 şi 1917. Românii au expediat atunci tezaurele Băncii Naţionale şi ale Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, ale băncilor private şi ale instituţiilor publice, bijuteriile Coroanei, cele mai importante obiecte de artă din muzee şi colecţiile private, odoarele mănăstireşti, colecţiile numismatice, arhivele statului, arhivele diplomatice, manuscrisele, cărţile rare – tot ce reprezenta, ca patrimoniu, identitatea naţiunii române, începând cu secolul al XIV-lea.

În 1935 o parte din ceea ce s-a trimis în Rusia a ajuns înapoi; în lăzile ajunse în țară s-au descoperit documente de arhivă, hărți cadastrale, documente de proprietare de însemnătate istorică. În 1956 România a primit colecția numismatică, odoarele bisericești, tezaurul de la Pietroasa, obiecte de artă medievală, artă modernă și contemporană, care între timp fuseseră scoase din cutiile sigilate în care se păstrau la Moscova și restaurate. “De fiecare dată restituirea a fost prezentată ca un gest de mărinimie, care urmărea o normalizare a relațiilor dintre cele două state. Cu impact emoțional mare, dar urmat de constatarea că lipsesc părți esențiale din ce s-a trimis, fiecare transport a deschis și noi apeluri pentru restituirea completă a Tezaurului, în special a rezervei de aur a Băncii Naționale și a bijuteriilor Reginei Maria”, relatează jurnalistul.

Marian Voicu lucrează la televiziunea publică din 1996. A fost reporter, prezentator de ştiri şi moderator de talk-show. A moderat dezbaterile prezidenţiale şi parlamentare din 2004. A filmat peste 50 de reportaje în comunităţile româneşti din jurul României şi din Balcani, a fost primul jurnalist român care a filmat în Siberia şi Uganda. A primit de 4 ori premiul APTR, precum şi Premiul Clubului Român de Presă pentru talk-show.

by -
0 37

Un scriitor vorbește la Cluj despre mașinuțe chinezești, cu prilejul lansării noului volum, diseară la librăria Humanitas.

E vorba de scriitorul Florin Irimia, care vorbește cu cititorii clujeni diseară cu prilejul lansării celui mai nou volum de povestiri, “Misterul maşinuţelor chinezeşti”, iar la lansare vin, alături de autor, și Ioana Bot şi Ruxandra Cesereanu.
“Misterul maşinuţelor chinezeşti” este o colecţie de patruzeci de povestiri interconectate şi tot atâtea episoade din viaţa unui scriitor, care se pot citi asemenea unor capitole de roman şi în care memoria şi ficţiunea, nostalgia şi suferinţa se completează pentru a forma un univers personal populat cu tot felul de creaturi.

Florin Irimia e lector doctor la Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Semnează cronici literare începînd cu anul 2001 în calitate de colaborator al revistelor “Observator cultural”, “Noua literatură”, “Dilemateca”, “România literară”, “Timpul” şi “Suplimentul de cultură”. În 2009 debutează ca prozator în revista “Noua literatură” sub pseudonimul Eduard Tăutu, iar în 2011 publică romanul de debut, “Defekt”, la editura Brumar. Este prezent în antologia “Alertă de grad zero” în proza scurtă românească actuală (editor Igor Ursenco), apărută la Editura Herg Benet. A mai publicat proză scurtă în revistele Familia, Timpul, Zona literară, precum şi în Ziarul de Iaşi. La Editura Polirom i-au mai apărut romanele O fereastră întunecată (2012) şi Cîteva lucruri despre tine (2014).

by -
0 50

Club de lectură pentru adolescenți, cu evenimente culturale și dezbateri, se lansează la Cluj.

Autori cunoscuţi, istorici, arheologi şi profesori propun adolescenţilor din Cluj o nouă abordare a lecturii și o modalitate mai bună de învăţare a istoriei prin stimularea spiritului critic al acestora şi a schimbului de idei, în cadrul unor evenimente culturale organizate lunar la Clubul de lectură Fanbook.

Întâlnirile au loc din ianuarie până în iunie și urmăresc dezvoltarea de către copii și adolescenți a obiceiului de a citi o carte pe lună și de a o dezbate prin discuții libere cu specialiști din mediul universitar și institutele de cercetare. “Un alt scop al acestui modul este de a  îi familiariza pe adolescenți cu diversele surse din care poate fi extras conținut istoric – volume de istorie, memorii, interviuri, documente și fotografii de epocă, sinteze și analize tematice”, spun organizatorii.

Liceul Teoretic ”Gheorghe Șincai” și Facultatea de Istorie din Cluj susțin acest proiect prin faptul că îl propun ca activitate alternativă de învățare și de discutare a istoriei, în care elevii și profesorii universitari invitați sunt văzuți ca parteneri de dialog.
Accesul la “Fanbook – Izvoarele istoriei” este gratuit, iar adolescenții sunt așteptați să vină lunar însoţiţi de prieteni de vârsta lor în librăria Humanitas, unde au loc întâlnirile din cadrul clubului.

by -
0 228

Celebrul intelectual Horia-Roman Patapievici vine mâine la Cluj, unde programează o dublă lansare de carte și o sesiune de autografe, la librăria Humanitas.

Întâlnirea de mâine e prima din cadrul manifestărilor în care Humanitas marchează 25 de ani la Cluj, iar alături de autor participă Ruxandra Cesereanu și Corin Braga. Moderatorul discuției e directorul general al editurii Humanitas, Lidia Bodea.

Lansarea de carte și sesiunea de autografe e programată mâine la ora 18 – e vorba de volumul “Partea nevăzută decide totul”, un best seller la târgul de carte Bookfest din acest an.

Iată cum o recomandă autorul:
„Tot sensul vieții noastre poate fi gândit ca o aducere la vizibilitate, prin felul nostru de a vedea, a părții de nevăzut din lume şi din fiecare.
Fiecare dintre eseurile cuprinse în acest volum pune în lumină sau celebrează o formă de nevăzut. Nu este nevăzutul suprasensibil ori extrasenzorial. Nu e nimic mistic în nevăzutul de care vorbesc și nimic mistagogic în felul în care îl invoc. Nevăzutul nu e o opțiune. Nevăzutul este aici, lângă noi, în noi, ca un dat inconturnabil al lumii și al naturii noastre. Suntem în el predați lui cu totul, așa cum suntem predați apei, când ne scufundăm, ori aerului, când ne regăsim respirația.
Singularitatea condiției noastre constă în faptul că partea nevăzută, în viața noastră, decide totul, în situația în care singurele dovezi ale nevăzutului de care depindem stau în văzutul după care fugim, ori de care fugim, ori pe care îl pierdem.“

„La început, esenţa umanităţii europene a fost a unui om care se refugia dintr-un dezastru: gestul fondator constă în faptul că, în Eneida, eroul nu a părăsit Troia distrusă de flăcări singur, ci împreună cu esența trecutului său. Enea îl ducea în spinare pe bătrânul său tată, Anchise, care, la rândul lui, purta cu el larii și penații strămoșilor.
Această imagine a fost cifrul simbolic al Romei și, ori de câte ori s-a reinventat, a fost și cifrul simbolic al Europei.“

by -
0 119

Celebra crainică de televiziune Andreea Esca vine la Cluj ca să-şi lanseze cartea şi să dea autografe pe nou-lansatul volum.

Esca îşi lansează duminică volumul de amintiri “Ce-am făcut când am tăcut”, duminică la ora 14 la librăria Humanitas – cartea e cel mai bine vândut titlu al editurii la târgul de carte Bookfest, ce a avut loc în București zilele trecute.

„Andreea Esca este ştirea României. Sunt generaţii care au crescut cu ea în minte, pe ecranul ProTV. Însă o jurnalistă de ştiri profesionistă nu le vorbeşte oamenilor cu chiar cuvintele ei. Oricât ar fi de ataşantă, trebuie să rămână şi impersonală, să nu lase să se vadă prea mult dincolo de chip şi voce. În cartea aceasta, Andreea Esca simte nevoia să ne spună cuvintele ei. Să ne transmită ştiri despre ea şi despre oameni, altfel decât la televizor. Andreea păşeşte dincoace de ecran, printre noi”, spune despre volum reputatul jurnalist Cristian Tudor Popescu.

„Când un om cu un contur public pronunţat îşi schimbă registrul de comunicare, lumea devine atentă şi curioasă. Andreea Esca îşi asumă riscurile şi, plecând de la microfonul ştirilor, se instalează în faţa computerului. Rezultatul e un autoportret din cuvinte. Ştim, e-adevărat, că autoportretul clasic presupune de obicei o strategie a avuabilului. Artistul îşi alege o postură convingătoare, iar noi, privitorii, îl vedem în primul rând cu ochii lui. Ce-am făcut când am tăcut e un portret atipic, şi asta nu doar fiindcă frazele ţin loc de culori. E atipic şi fiindcă Andreea Esca nu-şi falsifică amintirile şi viaţa. E sinceră, cordială, sensibilă. Preferă să fie autentică în loc să-şi dea cu fard pe viaţă. Îşi păstrează anumite candori şi nu se sustrage nostalgiilor. Scrie neîmpovărată de propriul brand, ci înveselită de gândul că le poate spune şi altora poveşti despre copilărie, adolescenţă şi prima iubire”, spune despre ea şi Radu Paraschivescu.