Aniversare la Cluj, de ziua Urbanismului, cu o constatare: “Într-un sfert de...

Aniversare la Cluj, de ziua Urbanismului, cu o constatare: “Într-un sfert de secol, în municipiul Cluj-Napoca nu s-a realizat niciun drum cu 4 benzi de circulaţie”

by -
0 435

Planurile Urbanistice Generale, care dau regulile de dezvoltare a oraşelor pe câţiva ani, ar trebui să cuprindă mai multe elemente decât cele obligatorii azi. O spune reprezentantul teritorial al Registrului Urbaniştilor din România- Biroul Teritorial Nord-Vest, la marcarea la Cluj a Zilei Mondiale a Urbanismului, celebrată în fiecare an pe data de 8 noiembrie. Cu un exemplu din dezvoltarea recentă a municipiului Cluj-Napoca, ce şi-a schimbat nu de mult PUG-ul, după ce a funcţionat o vreme cu el expirat: un oraş-metropolă locală, în care într-un sfert de secol nu s-a realizat niciun drum cu patru benzi.

“E foarte important ca PUG-urile să cuprindă mai multe elemente decât ce se predă acum, legal sau mai puţin legal, profesional sau mai puţin profesional, în urma comenzilor. E nevoie de elemente detaliate, care permit ca gestionarea acestor proiecte să devină regulă în fiecare entitate teritorială. Aceste planuri să aibă trasate culoare, în baza unor studii, care să reprezinte cele mai importante direcţii de legătură, drumurile principale cu patru benzi de circulaţie”, spune arhitectul Gheorghe Elkan. “În ultimii 27 de ani în municipiul Cluj-Napoca nu s-a realizat niciun drum cu 4 benzi de circulaţie. În 27 de ani. Asta e un sfert de secol! Nu e puţin. E o perioadă importantă în viaţa unui oraş. Între 1975 şi 1985 au fost realizate străzi fără de care azi Clujul nu ar putea să existe. Străzi ca Observatorului, Frunzişului, Plopilor, fosta Cehoslovaciei (azi str T. Mihali, n.red.), nodul Calvaria, str Fabricii reprezintă nişte legături structurale extraordinar de importante. Noi nu am făcut aşa ceva, noi am lăsat oraşul să se dezvolte pe baza unor străduţe, care, fiind subdimensionate, nu pot deveni străzi. Ar trebui să devină regulă ca aceste proiecte să aibă prevăzută amprenta acestor străzi viitoare”, a completat Elkan. Acesta a menţionat că o astfel de abordare s-a dovedit posibilă în cazul autostrăzilor, pentru care s-au stabilit culoare, ulterior respectate, cu exemplu Autostrada Transilvania. Este vorba, de fapt, despre micile fragmente realizate din A3, pentru că în cazul autostrăzilor trasate într-adevăr în plan, România are mari probleme: a rămas în urmă cu şantierele din teren.

Menţionăm în acest context că noile zone de extensie a  oraşului, asaltate de construcţii de locuinţe în anii recenţi – cu exemplele clasice Bună Ziua sau Borhanci – au deja mari probleme la capitolul infrastructură: drumurile existente fac cu greu faţă traficului generat de noile blocuri, cu noii locuitori şi noile maşini. Încă din vara anului trecut, primăria face eforturi să capaciteze strada Bună Ziua la patru benzi de circulație, cum de altfel figura în documentațiile de urbanism prin care s-a legitimat acest cartier încă din anii 2000, dar de care administraţia nu s-a procupat să fie respectate. Un studiu făcut anul trecut de Universitatea Tehnică din Cluj a avertizat că în maxim doi ani zona Bună Ziua va intra în colaps din punct de vedere al traficului. Zone ca Borhanci, Sopor, Bună Ziua au probleme din cauza nerealizării centurii metropolitane, a susţinut primarul municipiului.

Citeşte şi:

Calcule pentru “Bulevardul Clujului Nou”: strada Bună Ziua, aproape de blocaj. Se mai aprobă proiecte noi?

Vezi şi:

 

Borhanci, destinație de șantiere de locuințe – noul “Bună Ziua” al traficului de Cluj?

Cealaltă abordare

Pe de altă parte, un expert olandez în mobilitate care promovează ciclismul şi spaţiile pietonale în defavoarea maşinilor, vorbea în urmă cu câteva luni, cu ocazia unei conferinţe la Cluj, de o cu totul altă abordare: să se ia din ceea ce maşinile au deja. Nu e nevoie de mai multe drumuri pentru maşini, ci, dimpotrivă, de descurajarea traficului auto. Pascal van der Noort, directorul executiv al Velo Mondial și expert în mobilitate, a lucrat la proiecte care promovează ciclismul pentru New York, Roma, Barcelona, Berlin, Asterdam şi a fost implicat în programul municipal pentru promovarea internațională a orașului Amsterdam, ca oraș de ciclism. “Aş lua o bandă din orice drum foarte larg”, spunea Pascal van der Noort. “De la maşini?”, am întrebat noi. “Nu, nu e de la maşini, de fapt e de la noi”, vine răspunsul.

Citeşte şi:

Idee în Clujul maşinilor, de la un expert olandez: o bandă în minus de pe drumurile largi

O altă măsură de care ar avea nevoie oraşele şi pe care Elkan a enumerat-o în răspuns la o întrebare lansată despre urbanism: interzicerea utilizării (pentru construire a) parcelelor cadastrate ca agricole. De asemenea, oraşele şi locuitorii lor ar “respira” mult mai bine dacă s-ar interzice ocuparea spaţiilor libere în ansamblurile de locuinţe executate pe bază de proiecte în trecut şi care aveau la vremea respectivă un bilanţ teritorial ce a respectat densităţi mari. Adică ansamblurile “aerisite”, cu spaţii mai generoase între blocuri şi spaţii verzi. “Aceste densităţi au devenit foarte reduse, la nivelul administraţiei se poate considera că între două blocuri încape încă un bloc, fiindcă terenul a fost revendicat şi cei din administraţie spun că nu au motive pentru a nu emite autorizaţii de construire. Confortul fiecărui apartament a fost asigurat prin existenţa acelor spaţii proiectate atunci, inclusiv spaţiu verde, locuri de joacă, parcări”, a amintit Elkan.

Registrul Urbaniștilor din România în parteneriat cu Asociația Profesională a Urbaniștilor din România a organizat simultan în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Sibiu și Constanța, în cadrul mai multor facultăți, evenimente care să aducă în atenția specialiștilor, a administraților publice, a dezvoltatorilor, dar și a opiniei publice, direcțiile de bază spre care se îndreaptă urbanismul și amenajarea teritoriului, legislația în domeniu și disfuncționalitățile care generează o dezvoltare teritorială și urbanistică de multe ori haotică.

Comments

comments

NICI UN COMENTARIU

Scrie un comentariu