Viitorul strategic al mobilității în Cluj: tren metropolitan combinat cu bicicleta și culoare velo și pietonale de-a lungul cursurilor de apă

Mobilitatea din strategiile orașului, Zonei Metropolitane  și județului Cluj pregătite în acest moment de Banca Mondială și de Civitta pentru perioada 2021-2030 preluată deja și susținută de Primăria din Cluj înseamnă proiecte majore de infrastructură(centura metropolitană, metroul, trenul metropolitan, drumul expres Turda – Dej) și investiții în amenajarea de culoare verzi albastre pe Someș și pe râurile Nadăș, Becaș, Calvaria Chinteni, continuarea celor în transportul public și benzile dedicate dar și proiecte punctuale pentru transformarea Clujului într-un oraș prietenos cu pietonii și mersul pe jos. Plus, a mai anunțat primarul Emil Boc în cadrul unei dezbateri publice de la Centrul de Inovare și Imaginație Civică, se vor face pași pentru creșterea accesibilității orașului, se pregătește o aplicație pentru ca nevăzătorii să se poate deplasa facil în Cluj-Napoca, intenția fiind ca, la un moment dat să se depună și o candidatură la nivel european pe această direcție de oraș accesibil.

Strategii Băncii Mondiale  îi recomandă administrației să deschidă noi fronturi de dezvoltare și să facă din Cluj Barcelona Transilvaniei. Clujenii au propus intervenții mici de mobiltate care să se simtă cu adevărat în oraș dar și proiecte ambițioase – gara în subteran sau mutarea aeroportului.

Experții care pregătesc strategia orașului pentru următorii 10 ani, cu bătaie și pe termen lung, i-au recomandat primarului ca, în paralel cu proiectele majore să pregătească și o dezvoltare a orașului, prin deschiderea unor noi fronturi, dezvoltare care să fie planificată din timp ca să nu se repete experiența Florești și Bună Ziua. Marcel Heroiu a arătat că intervențiile deștepte și luarea în serios a studiilor și strategiilor pot genera și la Cluj o dezvoltare ca la Barcelona, unde în 1860 s-a început în câmp construirea catedralei Sagrada Familia, iar în prezent s-a ajuns la un oraș dens, dar dezvoltat corect, cu o calitate a vieții impresionantă.

Arhitectul Rainhold Steiner  de la Civitta, care actualizează Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Zonei Metropolitane din Cluj (proiect aflat încă în fază incipientă) a arătat că viitorul mobilității în Cluj va fi reprezentat de trenul metropolitan, combinat cu bicicleta. La cum se discută în prezent, trenul metropolitan va deveni un fel de tramvai prin Metropolă.

Primarul Boc a precizat că studiul de fezabilitate pentru trenul metropolitan va fi gata în luna august și că există deja multe presiuni pentru amenajarea a cât mai multor stații pe această rută care duc la scăderea vitezei de circulație la 35-40 de kilometri la oră și implicit la creșterea timpilor de călătorie.

Dezbaterea pe tema mobilității a durat peste 3 ore, aproape 3 ore și jumătate. Pe parcursul prezentărilor, mulți dintre participanți au capitulat și nu au mai intervenit. Circa 10 clujeni au avut intervenții și au făcut propuneri punctuale pentru ca direcțiile de mobilitate din strategie să fie regăsite efectiv în oraș și acum. S-a propus adoptarea modelului de la Bruxelles prin care companiile cu peste 250 de angajați sunt obligate că prezinte administrației un plan de mobilitate, s-a propus fixarea unui plan real pentru rețeaua de piste de biciclete, cu termene și asumarea dezvoltării unei rețele integrate. S-au cerut cișmele în stațiile de autobuz și mai multe toalete publice în oraș.

Primarul din Apahida a continuat demersurile pentru ca orașul Cluj să aibă un punct modal la aeroport, concomitent cu extinderea liniilor de troleibuz și în comuna pe care o reprezintă. S-a cerut mutarea liniilor ferate din zona gării în subteran și transformarea acesteia într-un adevărat punct modal pentru oraș, așa cum s-a mai propus și în trecut. Arhitecți din Cluj au cerut chiar mutarea aeroportului, mai ales că zona respectivă este cea mai bună pentru construcții iar în prezent e supusă restricțiilor.

La începutul dezbaterii pe tema mobilității, primarul Emil Boc a trecut la hartă și prezentat principalele proiecte de infrastructură ale Clujului și stadiul lor: trenul metropolitan (studiul de fezabilitate în august, prin în Planul Național de Reziliență, cu finanțare asigurată din bani europeni), metroul (cu studiu de fezabilitate gata în luna septembrie), centura metropolitană (se lucrează la studiu de fezabilitate și la obținerea acordului de mediu, avize ministeriale, apoi urmează aprobarea de către Guvern a culoarului de expropriere și licitația de proiectare și execuție, prin în Planul Național de Reziliență, cu finanțare asigurată din bani europeni), pasajul de la Tăietura Turcului (prins în proiectul de electrificare a căii ferate Cluj-Bihor), șoseaua rapidă de-a lungul Căii Ferate prin lărgirea străzii Câmpul Pâinii (3 kilometri pentru care se vor iniția studiile), culoar de mobilitate velo Gilău-Apahida (se așteaptă schimbarea legislației).

Primăria va susține și investiții în amenajarea de culoare verzi-albastre pe Someș și pe râurile Nadăș, Becaș, Calvaria Chinteni, continuarea celor în transportul public și benzile dedicate dar și proiecte punctuale pentru transformarea Clujului într-un oraș prietenos cu pietonii și mersul pe jos. Plus, a mai anunțat Boc, se vor face pași pentru creșterea accesibilității orașului, se pregătește o aplicație pentru ca nevăzătorii să se poate deplasa facil în Cluj-Napoca, intenția fiind ca, la un moment dat să se depună și o candidatură la nivel european pe această direcție de oraș accesibil.

(Față de  o dezbatere precedentă, cadrul de discuție s-a îmbunătățit după ce primarul Boc s-a plâns că trebuie să își țină laptopul pe genunchi).

Directorul din Primărie, Ovidiu Cîmpean, coordonatorul CIIC, a arătat că toate strategiile aflate acum în pregătire vor fi corelate – Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană cu Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, dar și cu Planul de Amenajare a Teritoriului județului Cluj, realizat de Consiliul Județean, de asemenea în parteneriat cu Banca Mondială sau cu Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Zona Metropolitană aflat acum în proces de actualizare de care se ocupă Civitta.

În cadrul dezbaterii, expertul Marcel Heroiu de la Banca Mondială, arhitectul Rainhold Steiner de la Civitta și expertul Mariu Cristea de la Banca Mondială au prezentat principalele direcții pe parte de mobilitate din aceste strategii pregătite pentru Cluj-Napoca, Zona Metropolitană și Județul Cluj. Toate strategiile au proiecte majore fanion pe partea de mobilitate și intervenții strategice pentru creșterea acesteia în oraș, zona metropolitană și în județul Cluj.

Pe termen mediu și lung au fost identificate soluții de mobilitate alternativă la mașină, precum necesitatea reconfigurării rețelei de transport public în așa fel încât aceasta să asigure o accesibilitate crescută pentru cetățeni, înlocuirea totală a flotei de autobuze cu mijloace de transport nepoluante – autobuze electrice, dar și autobuze cu hidrogen, introducerea transportului public la cerere, benzi dedicate, dar și o rețea coerentă de piste pentru biciclete.

Experții Băncii Mondiale au subliniat faptul că obiectivul numărul 1 pe termen lung al noii strategii va fi un oraș inteligent conectat. Astfel, noua strategie va pune accent pe sprijinirea tranziției la o mobilitate urbană sustenabilă, multimodală și cu emisii reduse de gaze cu efect de seră, care să se concretizeze într-o scădere cu minim 15 puncte procentuale a ponderii cetățenilor care utilizează zilnic autoturismul până în anul 2030.

Marcel Heroiu de la Banca Mondială a arătat că, pe lângă proiectele majore, Clujul ar trebui să aibă în vedere o serie de intervenții deștepte pentru a deschide fonturi noi de dezvoltare în oraș care să genereze o densitate de populație comparativă cu cea propusă în viitorul cartier Sopor, mai ales că deja în 20 de ani orașul și-a dublat suprafața și el trebuie gestionat sustenabil. El a oferit exemplul Barcelonei, unde s-a început construirea în 1869 a catedralei Sagrada Familia în câmp, printre vaci, iar în prezent zona arată compact și coerent dezvoltată, iar orașul este unul cu o calitatea a vieții impresionantă, pentru că a arătat ce poate aduce o  strategie bună la pachet cu intervenții deștepte din partea administrației locale. „Americanii au o vorbă, If you builded, they will come. Orașul e un organism viu, ține de cum e gestionat, dacă nu se dorește creșterea Clujului, el nu va crește”, a arătat Heroiu ,după ce primarul Boc l-a întrebat ce număr de oameni poate fi acomodat în Cluj prin propunerile de dezvoltare din strategie. Expertul a mai recomandat administrației ca, în paralel cu proiectele mari ale orașului, să planifice din timp și intervenții pentru deschiderea de fronturi noi de dezvoltare, în așa fel încât să nu se mai repete experiența din Florești sau Bună Ziua.

Un proiect fanion al Clujului și zonei metropolitane va fi amenajarea de culoare verzi albastre de mobilitate sustenabile de-a lungul Someșului și a celorlalte cursuri de apă, Nadăș, Becaș, Calvaria, Chinteni, a arătat arhitectul Rainhold Steiner de la Civitta,  care lucrează la actualizarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă a Zonei Metropolitane Cluj. Un alt proiect pentru viitorul mobilității va fi reprezentat de trenul metropolitan combinat cu bicicleta pentru asigurarea mobilității în interiorul orașului. O altă propunere implică reorganizarea întregii rețele de transport public local din Cluj-Napoca și zona metropolitană și introducerea și de concepte noi ca transportul public la cerere. Se propune și extinderea rețelei de troleibuz în Cluj-Napoca sau chiar în zona metropolitană. Se va susține și componenta de Oraș pentru pietoni, care promovează un oraș prietenos cu mersul pe jos, iar pe plan metropolitan se vor face corelări ale documentelor strategice și de urbanism ale tuturor localităților în așa fel încât să se poată susține proiectele majore deja anunțate.

Expertul Marius Cristea de la Banca Mondială a recomandat, printre altele, intervenții și în zonele periferice ale municipiului pentru sistematizarea tramei stradale sau pe partea de asigurare a dotărilor. Chiar a fost ironizat de primarul Emil Boc după ce a spus că și pârâul Popii din cartierul Mănăștur ar trebui luat în calcul pentru a fi integrat în viața orașului.

După prezentări și intervențiile lungi ale primarului Emil Boc, au luat cuvântul circa 10 cetățeni, printre care și primarul din Apahida, Grigore Fati. El a militat pentru o colaborare cu municipiul în așa fel încât să se dezvolte proiecte comune de transport public sau velo și spre Apahida. A cerut chiar troleibuz și a arătat că trebuie să se militeze pentru reluarea proiectului de punct intermodal la aeroport, unde să existe transport public cu autobuze, troleibuze și pe calea ferată, iar Apahida să fie legată la acesta.

Arhitectul Ferencz Bakos a arătat că o direcție strategică ar trebui să o reprezinte mutarea aeroportului de pe actualul amplasament, având în vedere că acesta nu mai poate crește și că aduce restricții în zona cu cea mai bună construire din Cluj-Napoca și cu potențial de dezvoltare. „Ar trebui mutat la Jucu-Bonțida”, a propus arhitectul. Primarul Boc i-a răspuns că au fost multe discuții pe această temă și că mutarea aeroportului poate fi un proiect pentru 2050-2100 având în vedere că orașul are resurse limitate și proiecte foarte multe pe care vrea să le facă. „Ați adus viitorul prea devreme”, a arătat Boc. Bakos a reiterat și ideea extinderii liniei de tramvai în oraș, însă Cîmpean i-a arătat că proiectul la fost reconvertit înspre metrou.

A avut și o intervenție și Răzvan Radu, care și-a făcut un obicei din a veni cu propuneri la dezbaterile Primăriei, și a venit cu propuneri concrete de îmbunătățire a transportului public sau a proiectelor trenului metropolitan și a dezvoltării unui sistem modal central ca în străinătate, unde gara să aibă un rol central și să reunească toate liniile de transport din oraș. A propus și rectificarea mobilității în zonele din Cluj-Napoca unde s-a făcut urbanism de parcelă, oferind exemplul din Bună Ziua, unde s-a reabilitat strada principală dar au rămas străzi multe și strâmte cu regim juridic privat. Perseverența sa i-a adus răspunsuri sceptice de la primarul Emil Boc, dar o promisiune că săptămâna următoare dezbaterii îl va invita la o cafea ca o formă de a-i recompensa interesul pentru a se implica la dezbaterile organizate de municipalitate.

Andras Farkas, strategul orașului pe partea de proiecte pentru tineret, a militat pentru linii ferate în subteran în zona Gării și legarea celor două părți ale orașului, Horea cu zona Liberty, a cerut transport de noapte sau eficientizarea transportului din Florești cu pasaje supraterane, a cerut îmbunătățirea tuturor proiectelor publice în faza de co-design sau corelarea liniilor și a programului de transport în comun pentru a avea o frecvență mare de mijloace de transport în comun pe bucățile comune de traseu. „Orașul e capabil să gândească 10 ani, dar trebuie să imagineze strategia și pe termen lung. Să pui gara în subteran, să pui aeroportul mai încolo, unde nu e tot timpul ceață”, a arătat Farkas, sugerând și el modelul Barcelonei, unde s-au imaginat colțuri rotunde de străzi și s-au dezvoltat de această măsură.

Boc a spus că susține imaginarea orașului viitorului. Cîmpean a arătat că e sceptic cu gara în subteran, având în vedere costurile implicate, însă Boc i-a spus că e un proiect peste 40 de ani, arătându-i că nici în cazul malurilor Someșului, acum 20 de ani, nimeni nu se gândea că vor fi transformate.

Andrei Costina a cerut pasaje supraterane pentru oameni în proiectele Primăriei, cum ar fi cel din Piața Mărăști, cișmele și toalete în stațiile de autobuz din oraș. Primarul l-a asigurat că, în cazul pasajelor din Piața Mărăști, directorul Ovidiu Cîmpean i-a spus că demisionează dacă se fac astfel de pasaje și că nu vrea să îl piardă, așa că nu e cazul să fie neliniștit. În cazul cișmelelor și toaletelor a arătat că le susține în totalitate, arătând că „și-a luat-o” pe acest subiect și la o întâlnire cu primarii la nivel europena și de la șahiștii din parcul central, pe care îi lămurea că există o toaletă la intrarea în parc dar ei i-au replicat că „mai discută cu el peste câțiva ani”. Costina a cerut tramvai din Gheorgheni la gară. A cerut și creșterea siguranței pentru actualele piste de biciclete în așa fel încât părinții să poată să își ducă copiii la școală cu bicicleta.

Beniamin Petrovai a arătat că la Bruxelles toate marile companii cu peste 250 de angajați sunt obligate să prezinte autorităților locale un plan de mobilitate. A cerut un tren metropolitan de la Gherla la Gîrbău, punerea în valoare a spațiului Companiei de Transport Local din Piața Ștefan cel Mare și transformarea în punct de informare real, așa cum există și în multe orașe din Belgia.

Boc a apreciat ideea cu planul de mobilitate și companiile și a spus că se interesează. A mai spus că, în ceea ce privește trenul metropolitan, lucrurile sunt extrem de dificile deoarece se fac presiuni pentru cât mai multe stații, ceea ce va duce la scăderea vitezei de transport (35-45 km la oră) și la creșterea timpilor de deplasare, ceea ce ar putea să îl facă neatractiv.

Avocatul Radu Mititean de la Clubul de Cicloturism Napoca a recomandat Primăriei să facă un plan concret pentru o rețea coerentă de piste de biciclete în oraș și să investească anual pentru a o face operațională și să se concentreze și să facă piste de calitate, nu cârpeli și bucățele în ani de zile.

Flaviu Petean a militat pentru măsuri reale de reducere a poluării în oraș. Consilierul local USR PLUS Radu Boloveschi a cerut reevaluarea politicii de prețuri pentru parcări, intervenții coerente și concrete pentru creșterea cotei modale pentru bicicletă a orașului. A cerut să știe care e actuala cotă modală pentru biciclete și la cât se propune să se ajungă în 2025, în 2030. Nimeni nu i-a răspuns concret la acest subiect. Primarul a ținut să spună că  mizează pe Ministerul Mediului să interzică rablele și că încă bicicleta nu e așa de încetățenită în conștiința oamenilor.

Arhitectul Alex Ionaș Sălăgean a arătat că, având în vedere pandemia, mari orașe europene s-au reorientat și au adus soluții de mobilitate ecologică pentru cetățeni prin configurarea de piste de biciclete. El a oferit exemplul Parisului, unde s-au generat peste 50 de kilometri de piste velo și a crescut cu 27% transportul velo. A sugerat măsuri concrete și intervenții punctuale pentru ca și în Cluj-Napoca să se poată întâmpla la fel. El a mai amintit că proiectele ambițioase ale Primăriei de amenajare a B-dului Titulescu și cu benzi dedicate sau a străzii Observatorului nu au adus câștiguri pentru pietoni având în vedere că mașinile se parchează pe trotuare, viteza a crescut iar bicicliștii nu circulă în aceste zone. Sălăgean a mai recomandat creșterea atractivității bulevardelor mari ale orașului pentru transportul cu bicicleta.

Boc a ținut să mai insiste că orașul a făcut în pandemie proiectele cu piste velo verzi din centru  sau de pe Bună Ziua și a insistat pe faptul că, la noi, cultura bicicletei este redusă.

Toate documentele prezentate în cadrul dezbaterii publice din data de 25 februarie sunt publice pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca și pot fi consultate accesând următorul link:

Centrul de inovare și imaginație civică • Cluj-Napoca (primariaclujnapoca.ro)

De asemenea, dezbaterea integrală poate fi vizualizată pe paginile de Facebook Municipiul Cluj-Napoca și CIIC – Centrul de Inovare și Imaginație Civică.

Această dezbatere a fost parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC’’, finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA)

Nici un comentariu

Actual de Cluj