VIDEO Primarul Boc le-a răspuns cetățenilor. Primăria își asumă să facă Parcul Colina „pe 5, 6, 7, 8 hectare care vor rămâne” după construirea centurii

A doua dezbatere din cadrul procedurii de obținere a acordului de mediu pentru Centura Metropolitană a Clujului (TR 35) care va defrișa peste 40 de hectare de pădure, va trece prin habitatele animalelor, pe malul Someșului, prin pădurea Făget, dar și pe lângă locuințele oamenilor, preponderent în Cluj-Napoca, vine cu o promisiune.

Primarul Emil Boc a informat că a primit o petiție semnată de peste 200 de oameni pentru Parcul Colina, prin care oamenii cer un traseu alternativ, tocmai pentru a salva această zonă verde. Boc a sugerat  că variantele propuse nu sunt posibile din punct de vedere tehnic, dar în schimb le-a promis că, separat de proiectul centurii, Primăria își va asuma exproprierea terenului rămas după configurarea traseului centurii prin zona Colina și va amenaja un parc mult mai frumos decât ceea ce există, „pe 5, 6, 7, 8 hectare care vor rămâne”. Pe parcursul celor 4 ore, cât s-a dezbătut, s-a anunțat un parc de mărimea parcului Central. Proiectanții au arătat ferm, până la urmă, că traseul nu poate fi schimbat având în vedere considerentele tehnice și că centura se poate construi pe o zonă verde, potrivit legii, prin schimbarea destinației ei, fiind un proiect major de infrastructură și o excepție legală.

În schimb, oamenii au arătat că vor fi afectați, au promis o contraexpertiză și au spus că nu vor lăsa lucrurile așa.

„Ce facem acum e o dovadă de funcționare normală a comunității, suntem toți de aceeași parte a baricadei, instituții, societatea civilă (…). Cum spune o vorbă românească, dacă noi nu avem grijă de noi, alții nu o să aibă. Acum există coridor de finanțare și realizare pentru acest proiect, cu respect față de mediu și cetățeni”, a ținut primarul să transmită în cadrul dezbaterii de mediu, transmisă online de municipalitate.

Boc a amintit că e la curent cu preocuparea clujenilor legată de parcul Colina, exprimată și în cadrul primei dezbateri organizate în 4 decembrie, despre care a spus că e informat că a durat aproape 4 ore și jumătate.

Primarul a informat că a primit o petiție semnată de două sute și ceva de cetățeni pe care îi respectă, apreciind spiritul lor civic ,pentru devierea traseului centurii în zona Colina, oamenii indicând două variante de ocolire.

Boc le-a și citit el, cu mențiunea că „proiectul trebuie să meargă mai departe…am următorul punct de vedere, rog experții să se pronunțe asupra variantelor”. Oamenii au cerut o șosea suspendată de la sensul giratoriu de la Cora, până în zona Bucium – Primăverii sau un traseu pe drumul actual, Bucium, paralel cu această arteră și la periferia zonei Colina, cu mutarea nodului nr.7 în zona Bucium-Primăverii-Sf Ion.

Deja experții anunțaseră în 4 decembrie că variantele expuse de cetățeni nu sunt posibile tehnic, dar și că varianta actuală de traseu a fost aleasă din alte 8 variante, fiind cea care a întrunit toate punctajele. Deci, că nu poate fi schimbată.

În schimb, Boc a amintit că e preocupat de parcul Colina. ‘”Acolo trebuie să rămână un parc. Eu vreau să vă spun că sunt pregătit în oricare dintre variante să dăm tot ce e posibil parcului Colina. Dacă variantele propuse de cetățeni nu sunt posibile, primăria își va asuma conservarea și dezvoltarea parcului pe restul suprafeței care rămâne de la centură. Își va asuma achiziționarea, deschiderea procedurilor de expropriere și achiziționare a terenurilor ca să realizăm pe 5, 6 ,7, 8 hectare, un spațiu verde sau de agrement. Zona verde și-o asumă Primăria, ca finanțare, separat, și vă asigur că va fi mult mai frumoasă decât ce există, dar cu respectarea celor două proiecte, centura și parcul. Eu sunt pregătit să susțin orice variantă”, a spus primarul.

După ce în 4 decembrie oamenii au făcut un apel la Agenția de Mediu să nu permită distrugerea parcului Colina, Paul Beldean din cadrul instituției a intervenit să treacă în revistă faptul că agenția e preocupată să se asigure că deciziile de mediu se fac cu participarea publicului și că și-a făcut bine treaba, având în vedere cele două dezbateri. Despre ele, Beldean a spus că vor aduce o variantă care să mulțumească pe toată lumea, cu acordarea unei atenții sporite mediului.

Sabin Neacșu de la EPMC Consult, cei care au făcut documentația pentru evaluarea impactului asupra mediului  pentru centură  și au propus măsuri de îmbunătățire a impactului acestui proiect asupra habitatului animalelor și oamenilor din Cluj, a mai făcut o prezentare mai pe larg a impactului de mediu. De data aceasta a venit și cu date privind sănătatea populației, după ce clujenii l-au acuzat că e preocupat doar de animale și „habitatele șopârlelor”. Studiile sunt însă la faza incipientă, adică la faza de schimbare a destinației terenului, fază la care a ajuns proiectul și pentru care e necesar avizul de mediu. La următoarea fază, cea a acordului de mediu, atunci se vor face studii și mai aprofundate. Adică acum e faza EIA, după cum au spus cei de la Mediu, a unei priviri din avion și urmează faza EA, când se va coborî în iarbă și se va realiza studiul complet și aprofundat asupra evaluării impactului asupra mediului.

De asemenea, el a spus că proiectul va fi monitorizat și după ce se va implementa, pe baza unui plan care se va detalia la nivelul raportului de impact, studiu care urmează să fie aprofundat la faza amintită.

A intervenit și șeful de proiect, inginerul Silviu Tegzeșiu, care a mai repetat o dată că traseul a fost punctat dintr-un număr de opt variante cu trasee cu efecte și constrângeri diferite, fiind cel cu cel mai mare punctaj, mai ales că factorul de mediu a contat 36% în respectivul punctaj, mai mult decât alte criterii.

El a mai spus că variantele propuse de cetățenii care au semnat petiția amintită de primarul Emil Boc ar duce centura la nivelul trei al blocurilor de locuințe cu zece etaje din zona Bucium sau chiar ar presupune exproprierea mai multor blocuri, ar duce la distrugerea bazei Unirea sau la fragmentarea zonei de case de pe arterele adiacente străzii Bucium. A mai spus că zona e afectată de una degradată, cu pini, dar și că în apropiere mai e un teren de 2,1 hectare, unde acum parchează tiruri, zonă situată într-o fostă carieră de calcar și care poate fi transformată în parc cu asigurarea unei legături cu bucata care rămâne sub centură, prin realizarea unor supratraversări sau a unor alte legături. Aceasta deoarece centura merge suspendat pe o parte mare din parcul Colina și doar pe o porțiune mică prin respectiva zonă.

Tegzeșiu a ma spus că și drumul care merge către Spitalul de Urgență (cel despre care oamenii spun că e cel care distruge de fapt tot parcul) va avea zone cu piste de biciclete, zone verzi și alte zone care pot fi înierbate, plantate. De fapt, acest drum e cel care produce și mai multe neajunsuri zonei și locuitorilor de la casele din zona străzii Colina. Șeful de proiect al TR 35 a prezentat și un filmuleț, dar și cifre privind suprafața parcului Colina, care va rămâne și pe care Primăria și l-a asumat să îl amenajeze separat de proiectul centurii.

Ovidiu Cîmpean, director în Primărie și moderatorul dezbaterii, a oferit și un calendar pentru acest viitor parc: a promis că va fi prins în bugetul pe 2021 și că anul viitor vor fi demarate studiile urbanistice și de fezabilitate pentru amenajarea lui.

Atât Primăria, cât și șeful de proiect, acompaniați de specialiștii de la Agenția de Protecție a Mediului, au arătat că legislația permite construirea centurii prin zona verde de la Colina, fie ea chiar în Registrul Spațiilor Verzi, fiind vorba despre proiecte majore de infrastructură care se încadrează la excepțiile privind schimbarea destinației spațiilor verzi din România.

Riveranii nu s-au lăsat convinși, au arătat că centura e mult prea aproape de casele lor, dar și că tocmai zona degradată din parcul Colina la care fac referire proiectanții este cu alei, cu bănci, cu pini care au crescut în 60 de ani și este folosită de locuitori. Au intervenit medici, au intervenit riverani, a intervenit fostul senator Mihai Goțiu și au fost și multe comentarii pe pagina de Facebook a Primăriei pe care s-a transmis dezbaterea.

Oamenii au mai arătat că sunt mai multe semnături, peste 400, în petiția pentru salvarea Colina. Mai mulți riverani au spus că vor comanda și ei o contraexpertiză, arătând că ei nu sunt specialiști și că proiectanții sau Primăria pot oricând să îi bată cu argumente tehnice din care să reiasă că doar varianta prezentată este cea mai bună.

Cei care au intervenit – medicii Raluca Bodea și Iordache Constantin, Cristian Ghiță Urmanczy, Gheorghe Ricean, Mihai Goțiu, dar și alți cetățeni – sunt supărați că Primăria sau proiectanții nici nu iau în calcul o eventuală modificare a traseului pentru a salva zona Colina sau a nu pune centura și drumul de legătură cu Spitalul Regional pe lângă casele lor, că promit un parc într-o zonă de carieră de piatră, unde nu poate crește vegetația, că terenul este mult mai mic decât se spune, că parcul se împinge către o zonă cu alunecări de teren și că, de fapt, nu poate exista un parc sau locuire lângă o autostradă cu trafic intens.

Ovidiu Cîmpean l-a avertizat pe medicul Iordache Constantin că e de rea-credință și le-a spus altora că propun o polemică care nu e demnă de o dezbatere și care poate să aibă loc în alt cadru. Oamenii au promis că nu vor lăsa lucrurile așa.

Despre parcul de la Colina asumat de Primărie, Cîmpean a formulat teza potrivit căreia va fi o suprafață plană și că parcul va avea, datorită exproprierii carierei de calcar pe care există parcarea de tiruri, mărimea Parcului Central din Cluj.

Dezbaterea a durat, la fel ca cea din 4 decembrie, patru ore. Au fost și alte intervenții legate de poziționarea centurii sau a drumurilor de legătură din anumite zone, cum ar fi Măceșului, Calea Turzii, Sopor, Colonia Budunuș etc. Toți intervenienții au primit răspunsuri punctuale.

DEZBATERE AVIZ MEDIU, date privind impactul asupra animalelor și oamenilor, planșe prezentate privind situația centurii și a drumului spre Spitalul de Urgență la Colina :

sursa foto cover: https://foursquare.com/

Nici un comentariu

Actual de Cluj