VIDEO Povestea pasarelei care leagă 2 cartiere din Cluj și produce curent pentru televizorul tău UPDATE Cât la sută din consumul Clujului produce

Puțini dintre cei care traversează îngusta pasarelă ce leagă Mănășturul de Grigorescu știu că sub picioarele lor se produce energie electrică – pasarela a fost amenajată deasupra unei microhidroncentrale, ce produce energie electrică din apa Someșului.

Din start trebuie spus că accesul în hidrocentrala administrată de Hidroelectrica e restricționat: de șase luni încercăm să obținem permisiunea de a putea intra în incinta acesteia pentru realizarea unui reportaj, fără niciun fel de rezultat. Nu că ar fi ceva de văzut: o clădire de birouri închisă și degradată, o curte păzită de un câine și, vizavi, clădirea hidrocentralei, ce deservește șase pompe aflate într-o hală.

În plus, situația microhidrocentralei e românesc de complicată: barajul aparține Administrației Bazinale Someș – Tisa, dar microhidrocentrala aparține de Hidroelectrica SA. La Cluj, nimeni nu vorbește cu presa. La București, nimeni nu vorbește cu presa pentru că Hidroelectrica SA se află în insolvență iar activitatea e administrată de firma de insolvență, Euro Insol. Ne-am adresat și acesteia, încă din octombrie și apoi în februarie, dar fără rezultat.

Așa că am abordat un inginer de la Apele Române, Ioan Curt, și i-am cerut să explice cum funcționează microhidrocentrala. „Barajul Mănăștur are mai multe roluri, în primul rând asigură alimentarea Canalului Morii, care are priza în camera de încărcare a barajului. De asemenea apa acumulată în barajul Mănăștur trece prin șase grupuri ale Hidroelectrica și produce energie electrică mai ales în orele de vârf, așa cum produc toate hidrocentralele, care nu produc energie tot timpul, doar atunci când sistemul energetic național are nevoie de energie suplimentară. Cele șase grupuri sunt de putere mică și produc energie atât cât e nevoie în orele de vârf”, spune el.

Hidrocentrala de pe Someș a fost construită după începerea lucrărilor la marile baraje de pe Someșul Cald, la Tarnița în 1974, cu o putere de 45MW, și Mărișel în 1977, cu o putere de 220 MW, după constituirea Întreprinderii de Centrale Electrice Cluj, devenită în 1973 Întreprinderea Electrocentrale Cluj. A devenit funcțională doar cu puțin timp înainte de revoluție, în 1988, împreună cu centrala Florești II. Fiecare a fost echipată cu șase microturbine – 0,217MW fiecare în Florești și respectiv 0,157MW la Cluj.
Microhidrocentrala de la Cluj e ultimul element dintr-o serie de șase amenajări ale râului Someș ce au început să fie construite în 1974. Amenajarea e compusă din patru lacuri de acumulare – Fântânele, Tarnița, Gilău și Florești – și opt centrale hidroelectrice – în Mărișelu, Tarnița, Someșul Cald, Gilău – I și II, Florești – I și II, și Cluj – I. În total acestea au o putere instalată de 300MW și sunt operate de Hidroelectrica.

UPDATE

Am întrebat reprezentanții Electrica SA cât la sută din consumul Clujului e asigurat de producția de la microhidrocentrala Cluj I. Răspunsul – procentul e insignifiant. „Întrucât consumul orașului, precum și producția de energie electrică sunt variabile, vă facem cunoscut că, în luna ianuarie a acestui an, Microhidrocentrala Cluj I a produs aproximativ 0,3% din consumul total al orașului Cluj-Napoca”, arată Electrica SA.

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.