VIDEO “Economistul” liberalilor clujeni, încurcat în șantiere, vrea să ne convingă că doi muncitori construiesc centura de 2 miliarde de euro a Clujului

La ordinul conducerii PNL Cluj, Valentin Florin Gliga, economist de profesie și cu mai mule mandate de consilier local în spate, și-a pus casca de „șantierist” filmându-se cum perorează un discurs anti-Sabin Sărmaș (devenit bau-baul liberalilor din ograda lui Emil Boc). Din prostie sau prea mult cinism, Gliga s-a filmat tocmai pe șantierul de lărgire a drumului național DN1, unde în prezent pare că nu se lucrează nimic.

Prima lopată la acest șantier a fost pusă în mai, în plină campanie electorală, iar de atunci clujenii au tot sesizat că bate vântul printre muncitori și că proiectul n-a avansat în niciun fel.

Și precizăm încă o dată, că nici măcar nu vorbim despre centura propriu-zisă, ci doar despre lărgirea drumului național DN1/E60 (cel mai aglomerat din România) pe o porțiune de aproape 2 kilometri, așa cum și primarul Emil Boc recunoștea în urmă cu un an.

În video-ul postat de Gliga (shareuit pe rețele de socializare, ca la comandă, de toți liberalii din ograda lui Boc) apar fix trei muncitori, care par să lucreze ceva, nu e foarte clar ce anume, dar ni se indică un proces de mutare a utilităților pentru a face loc, chipurile, viitoarei centuri de sud.

Lăsând la o parte că, de fapt, nu e vorba de nicio centură metropolitană a Clujului, ci de lărgirea accesului la spitalul Regional de Urgență – o legătură menită să fluidizeze traficul în zona respectivă – care o fi motivul real pentru care ilustrul economist Gliga a ținut să-l atace și el pe deputatul Sabin Sărmaș, demonstrându-ne că n-are nici măcar minimul simț al ridicolului? Cum să te afișezi dintr-un așa zis șantier în care apar fix trei muncitori (și asta în ultimele cadre, pentru că în primele apare doar un muncitor) și un utilaj micuț care mimează că mută puțin pământ dintr-un loc în altul?!

Dacă PNL a vrut să arate prin intermediul acestui „economist” liberal că se lucrează la „marile proiecte” ale Clujului, atunci sigur cei de la masa partidului și conducătorii orașului își imaginează că toți clujenii sunt foarte proști, pentru că dl Gliga este chiar primul care are de dat niște explicații legat de modul în care a gestionat niște finanțări din bani publici.

De exemplu să reamintim de managementul deficitar care i-a aparținut și care a contribuit la falimentarea Clujana, sau e suficient să cerem o explicație privind cumetria prin care a fost alocat contractul de refațadizare a clădirii Poștei din Cluj Napoca (Vezi AICI mai multe detalii). Și apoi, domnule economist Gliga, de ce nu se spune concret sursa clară de finanțare pentru toți expropriații de la Centură, dar mai ales sursa clară de finanțare pentru contractul metroului, având în vedere că Primăria lui Emil Boc a pierdut finanțarea alocată din PNRR?

Economistul Gliga ar vrea să ne convingă, cu casca de șantierist pe cap, că Sărmaș e cel care bate câmpii, fără să ne zică ce face el concret pentru clujeni, după ce a stat mai bine de un deceniu agățat de bugetul public.

În loc să se se implice și să aducă răspunsuri concrete, Gliga e supărat că lui Sărmaș îi place „să joace rolul de tech și travel influencer”.  „𝐔𝐥𝐭𝐢𝐦𝐚 𝐢𝐬𝐩𝐫𝐚𝐯ă? Atacuri nefondate asupra Centurii de Sud – un proiect crucial pentru Cluj care avansează conform planului, în ciuda încercărilor lui de a răspândi confuzie și neîncredere”, ne explică Florin Gliga citind poticnit un mesaj gata scris de sfătuitorii liberalilor.

„Nu vom lăsa retorica lui să influențeze fluxurile de finanțare și de implementare a proiectelor vitale pentru oraș„, spune Gliga. Oare la care fluxuri de finanțare se referă domnul economist Gliga?

Dacă până și exproprierile se fac eșalonat pentru proiectul Centurii de 2 miliarde de Euro, pentru că nu sunt bani de la București, cum ne-a explicat Emil Boc (că doar Bucureștiul de ce s-ar grăbi să asigure finanțările Clujului, numai pentru că așa cere Boc?), despre care „fluxuri de finanțare” visează dl economist Gliga?

Care-i planul, d-le economist Florin Gliga, care-s, concret, sursele de finanțare pentru proiectele Clujului, unde sunt banii, de unde vin ei?  Cum adică „lucrările evoluează conform realităților din teren după cum se vede”? Cum se vede? Un muncitor sudează o conductă, trei stau lângă un șanț. Un mini utilaj mută puțin pământ de colo, colo?

Când veniți cu răspunsuri serioase la întrebările care-i dor pe clujeni? Ce rute alternative vor avea clujenii când va începe efectiv lucrarea de lărgire a drumului național? Ce sursă clară de finanțare are acest proiect, adică centura metropolitană propriu-zisă?

De ce minimalizați faptul că oamenii sunt confuzi și n-au încredere în capacitatea administrativă a Primăriei de a le oferi rute alternative și soluții pentru a ajunge mai rapid la muncă și la școală, în condițiile acestui șantier cu care vă lăudați și pe care vedem 3 muncitori.

Dacă atunci când o lucrare pe drumul național la o conductă de apă blochează tot orașul, cum să credem că lucrările de lărgire a drumului avansează „conform planului”, sau că ar exista vreun plan? Putem bănui că nici n-o să se lucreze până la alegerile din toamnă, ca electoratul să n-aibă parte de situația de săptămâna trecută, când Compania de Apă a lucrat din nou pe drumul național pentru remedierea unei avarii la canalul colector, după ce în primăvară și în vară a reparat avarii similare în aceeași zonă și a reușit să blocheze traficul în jumătate de oraș.

Noi înțelegem cu toții, ați marcat ordinul de partid, ați postat atacul la adresa deputatului Sărmaș în mediul on-line cu fraze citite de pe cartoane. Suntem acum cu toții liniștiți, dormim mai bine nopțile, convinși cu toții că “Clujul Contează”. Pe Sabin Sărmaș din invizibil reușiți să-l faceți tot mai vizibil (țineți-o tot așa), timpul trece, vin alegerile, iar oamenii care au fost ani de zile la masa de ședințe a Consiliului Local s-au afundat complet pe arătură, convinși că pot egala videourile șefului de partid Emil Boc care, spre deosebire de viceprimarul Dan Tarcea, nu are nevoie de multe duble ca să îi iasă un video din prima.

NOTĂ: Legat de șantierul unde s-a filmat Gliga. În 24 mai, Primăria Comunei Florești a emis autorizația de construire pentru lucrările de lărgire a DN1, de la 4 la 6 benzi. Noile culoare adăugate vor fi dedicate ambulanțelor, pentru asigurarea accesului la Spitalul Regional de Urgență Cluj (Proiectul Ministerului Sănătății), care se construiește în localitatea Florești, și a mijloacelor de transport în comun care vor asigura legătura între Florești și Cluj-Napoca. Acest tronson nu face parte efectiv din centura Clujului și nici nu este un drum nou. În 2023, primarul Emil Boc a declarat public că aceste lucrări, chiar dacă sunt licitate, în mod generic, sub titulatura „Centura Metropolitană Cluj”, ele nu fac parte propriu-zis din acest proiect.

• „Am să vă prezint drumurile de legătură care nu sunt incluse în Centura Metropolitană, dar care sunt efectuate de către primăriile Florești, Cluj-Napoca și Apahida. Pentru că ele asigură, pe lângă nodurile de legătură ale centurii, și alte zone importante de conectivitate cu Centura Metropolitană astfel încât, din Baciu, din Florești, din orice zonă te-ai afla să poți ajunge pe Frunzișului, pe Calea Turzii, în Borhanci” (min 0:30).
• „Din Gilău și Florești spre Cluj-Napoca vei putea intra pe trei direcții: prima, care este și astăzi, DN1 Cluj-Florești, numai că se mărește de la 4 la 6 benzi, a doua cea pe care o avem din spatele Vivo, de la Spitalul Regional de Urgență (…) cea de-a treia intrare este din Florești, de la nodul 5” (min 5:39). Cu alte cuvinte, acestea sunt drumuri de legătură și nu centura propriu-zisă.

„Modernizarea drumului DN1 de la km la 481+500 km 483+655 cu extinderea la trei benzi pe sens, dintre care una destinată special transportului public de persoane și vehiculelor speciale – poliție, salvare, pompieri cu lățimea de 3,25m și două benzi de 3,0m destinate autovehiculelor”, spune și caietul de sarcini al licitației adjudectate de Primărie.

În realitate, lucrările la centura ocolitoare a Clujului nu au început niciodată. Să nu mai luăm în discuție că Primăria Cluj-Napoca a lansat în luna iulie anul acesta cea de-a treia licitație pentru proiectarea și execuția lotului Centurii Metropolitane a Clujului după două licitații anterioare ratate. Dar, ce nu spune Gliga, este că procedura este lansată cu clauză suspensivă (semnarea contractului se poate face doar dacă Primăria are bani). Pentru lărgirea drumului național DN1, abia din această vară ar exista autorizație de construire completă pentru lucrări, nu doar cea pentru relocarea utilităților pe care s-a pus prima lopată pe șantier în plină campanie pentru alegerilor locale.

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.