Crimă la penitenciarul Gherla, doi deținuți au fost condamnați pe viață după ce au omorât un altul strangulându-l cu un șiret
ActualitateTop News by Actual de Cluj - sept. 16, 2024 0 888
Caz de violență extremă în penitenciarul Gherla, un deținut a fost omorât după ce a fost strangulat cu un șiret de un alt deținut, la comanda unui al treilea. Agresorii au fost condamnați vineri, la închisoare pe viață.
Conform actelor de la dosar consultate de actualdecluj.ro, fapta s-a petrecut în noaptea de 10 spre 11 septembrie anul trecut. În proces sunt doi inculpați: Ionuț Ursz și Aurel-Flaviu Mălina, ambii condamnați pe viață – al doilea fiind deja ”viețaș”.
Ursz e acuzat că în noaptea respectivă, fiind încarcerat în camera E7.25 din Penitenciarul de Maximă Siguranță Gherla, ntre orele 22.30 și 3 dimineața la momente diferite dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prima dată în jurul orei 22:30, a lovit-o pe persoana vătămată Alex-Vasile Preda o singură dată cu pumnul în zona coastelor pe partea dreaptă, aceasta a căzut la podea, apoi a călcat-o pe cap cu piciorul şi în urma impactului cu solul i-a cauzat o leziune dehiscentă la arcada ochiului stâng care a necesitat pentru vindecare 8-9 zile de îngrijire medicală. Ulterior în jurul orei 2:30, în timp ce persoana vătămată se afla pe pat, a lovit-o în mod repetat cu pumnul în zona toracică posterior dreapta (5-6 lovituri) şi în zona feţei – la nivelul ochiului drept, mai multe lovituri, acte de agresiune care i-au cauzat persoanei vătămate Alex-Vasile Preda leziuni traumatice care au necesitat, în totalitate, 8-9 zile de îngrijire medicală.
Faptele, a constatat instanța, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de lovirea sau alte violenţe, în formă continuată.
În aceeași noapte, între orele 22.30 și 3 dimineața, etapizat, a dispus şi a executat acte de violenţă împotriva deţinutului XX respectiv l-a lovit cu palma în zona feţei, ulterior i-a instigat pe alți doi deținuți prin constrângere fizică şi morală prin ameninţări cu acte de violenţă, să-l omoare pe XX, iar cei doi s-au conformat şi i-au aplicat victimei lovituri repetate cu pumnii la cap şi la corp în timp ce victima se afla în cambuză, iar în final, în momentul în care victima a intrat în baie, inculpatul Ursz l-a instigat pe coinculpatul Aurel-Flaviu Mălina să-l omoare pe XX şi, în timp ce Mălina ştrangula victima cu un şnur prin înfăşurarea laţului în jurul gâtului şi tragere înspre înapoi, Ursz i-a aplicat victimei o lovitură cu pumnul în zona feţei cu consecinţa căderii la sol, iar apoi a călcat-o cu piciorul pe cap de două ori, acţiuni conjugate cu cele exercitate de Mălina – ştrangulare şi compresiune concomitentă toracică posterior – care au condus la decesul victimei XX . În acest caz faptele, a constatat instanța, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat, în forma coautoratului.
Victima a fost condamnată la un an, zece luni și 20 de zile de închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de ameninţare şi încălcare a ordinului de protecţie în formă continuată. În executarea pedepsei, XX era încadrat, la data decesului, în regim de maximă siguranţă, fiind sancţionat disciplinar de șapte ori pentru săvârşirea unor abateri disciplinare calificate, conform legii, ca ”foarte grave”. Adică a fost surprins în interiorul altei camere ori în plimbătorul greșit, ori pentru că a înjurat deținuții din cameră, ar fi furat țigări din bagajul mai multor deținuți ori că, cu ocazia efectuării controlului bagajelor sale, s-a găsit un obiect tăietor-înţepător improvizat dintr-o lamă de bărbierit şi un mâner de plastic de culoare albă. La data comiterii penultimei abateri disciplinare, deţinutul XX era inclus în regimul de executare semideschis, înainte de comiterea ultimei abateri disciplinare, acesta a fost inclus în regimul de executare de maximă siguranţă.
La data săvârşirii omorului XX era repartizat alături de deţinuţi care executau pedepse în regim de maximă siguranţă pentru omor calificat, tâlhărie, inculpatul Mălina care era condamnat pe viață pentru omor calificat, persoana vătămată Preda Alex-Vasile condamnată la pedeapsa de 13 ani închisoare pentru infracţiunea de omor şi inculpatul Ursz Ionuț, condamnat la pedeapsa de 20 de ani închisoare pentru infracţiunea de omor.
Mălina se afla, la data săvârşirii faptei, în executarea pedepsei detenţiunii pe viaţă pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat asupra a două persoane, după ce pe fondul unui conflict spontan alimentat de consumul de alcool în 28 februarie 2019 a înjunghiat un bărbat cu 14 lovituri de cuțit și o femeie cu 9, cauzându-le decesul imediat. În cursul executării pedepsei, inculpatul Mălina a fost sancţionat disciplinar o dată, pentru actele de violenţă asupra victimei XX.
La rândul său, inculpatul Ursz se afla, la data săvârşirii faptelor, în executarea pedepsei rezultante de 20 de ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de omor. Aceasta, după ce în 22 iunie 2017, a pătruns fără drept în curtea şi în locuinţa victimei R.M., în vârstă de 85 de ani, în scopul de a-i sustrage bani, iar în momentul când a fost găsit de femeie în locuinţă, i-a cerut bani, apoi a agresat-o fizic lovind-o în repetate rânduri cu pumnii, cu picioarele şi cu un cuţit, comprimând-o cu mâna şi trântind-o la sol, din cauza leziunilor grave victima decedând ulterior. Totodată, fiind surprins în locuinţa victimei R.M. de către persoana vătămată T.L., în vârstă de 75 ani, a lovit-o pe aceasta în două rânduri cu un cuţit în zona capului şi cu pumnii, producându-i leziuni corporale traumatice care au necesitat un număr de 15-16 zile îngrijiri medicale. Acesta e condamnat și pentru două infracţiuni de tâlhărie calificată, tentativă de tâlhărie calificată, conducere a unui vehicul fără permis de conducere şi lipsire de libertate în mod ilegal . Totodată, la data săvârşirii faptelor, inculpatul Ursz era trimis în judecată şi judecat sub aspectul tentativei la infracţiunea de omor calificat, constând în faptul că în 21 martie 2021 în timp ce se afla în penitenciar ar fi exercitat acte de violenţă asupra persoanei vătămate U.C.F., prin lovituri cu pumnii, picioarele şi cu un scaun, în zona capului şi a corpului, cu consecinţa cauzării unor leziuni traumatice vindecabile în 70 – 75 zile de îngrijire medicală şi a punerii în primejdie a vieţii victimei.
În cursul executării pedepsei, inculpatul Ursz a fost sancţionat disciplinar de 8 ori – dintre care de șapte ori pentru lovirea unor deţinuţi şi o dată pentru atitudine necorespunzătoare faţă de cadre.
Din declaraţiile persoanei vătămate şi martorilor audiaţi în prezenta cauză, rezultă că Ursz era considerat şeful de cameră. Potrivit caracterizărilor deţinuţilor despre inculpatul Ursz, ”atunci când era sub influenţa alcoolului, era foarte periculos. El este un om bun la suflet, dar când îl apucă damblaua, Doamne fereşte!. Nu-i stă nimeni în faţă, are o forţă nativă”.
”… atunci când îl apucă, nu ai ce să faci în faţa lui. Ştiu ce-i poate pielea, am şi văzut”;
”nu am putut să facem nimic pentru că Ursz şi Mălina sunt nişte psihopaţi”;
„el bătea pe toată lumea” ;
„Mălina are închisoare pe viaţă, iar Ursz e cu capul”;
„XX (victima-n.red.) dormea în cambuză, pentru că acolo l-a pus Ursz să doarmă. Ursz îl bătea în fiecare zi. Ursz îl teroriza pe XX, nu-l lăsa să vină în cameră, îi lua banii din cont, îl obliga să cumpere ce vrea el din banii lui”;
„Ursz a şi zis în cameră că el e maşinărie de omorât oameni”;
Alţi deţinuţi s-au mutat din cameră ca urmare a temerilor faţă de inculpatul Ionuț Ursz şi încercărilor acestuia de a-i provoca sau faptului că erau terorizaţi de către acesta. Inculpatul „avea un comportament violent faţă de ceilalţi deţinuţi, voia să îşi facă un nume în puşcărie. De obicei îi bătea pe cei din cameră, pe cei mai tineri, pe copii”, a arătat un martor.
Conform actelor de la dosar, XX nu avea un comportament conflictual, era liniştit, nu a avut probleme cu alţi colegi din cameră şi nu făcea scandal în cameră ci o singură dată a încercat să îl lovească pe inculpatul Ionuț Ursz sau l-a lovit efectiv, sărind în apărarea unui alt deținut care era agresat fizic de către inculpat.
Cu o zi înainte de evenimentul din prezenta cauză, XX a intenţionat să se mute din camera 25, fiind deranjat de inculpatul Ursz şi un alt deținut care îl însoţeau la magazin, căci nu putea să îşi cumpere ce voia el, ci ceea ce îi solicitau ei. Ursz era agresiv fizic şi verbal în special cu XX din cauză că era mai retras, îi lua ţigările şi cumpărăturile şi îl bătea din diverse motive, fără ca XX să reacţioneze. În ultimul timp, inculpatul Ursz era tot mai agresiv şi stresat în raport cu ceilalţi deţinuţi, întrucât se aştepta la o altă condamnare pentru săvârşirea unei tentative la infracţiunea de omor.
Prezenta cauză a avut ca punct de pornire incidentul constatat în camera de detenţie E7.25 din cadrul Penitenciarului Gherla, la data de 11 septembrie 2023 în jurul orei 4 dimineața, când agentul supraveghetor a fost informat de către inculpatul-deţinut Ionuț Ursz că inculpatul-deţinut Mălina l-a găsit pe XX decedat în baia camerei de deţinere, spălător, spânzurat cu un şiret de un holeşurub aflat în partea de sus a peretelui grupului sanitar. La ora 4:15 au fost începute manevrele de resuscitare ale deţinutului de către asistenta medicală aflată în serviciu, fiind apelat serviciul 112, în urma căruia a fost trimis un echipaj de Ambulanță, care a preluat manevrele de resuscitare, iar la ora 05:30 a fost declarat decesul victimei.
De la bun început anchetatorii au constatat atitudinea inculpatului Ursz şi încercarea acestuia de a ascunde săvârşirea faptei şi contribuţia la săvârşirea faptei, prin susţinerea versiunii false că deţinutul XX s-ar fi sinucis prin spânzurare.
În noaptea respectivă după apelul de seară şi după repartizarea tratamentelor medicale, în camera de detenţie E7.25, inculpaţii Ursz și Mălina au început să consume băuturi alcoolice obţinute artizanal, băutura alcoolică fiind obţinută sau produsă de către inculpatul Ursz, iar din băutură au mai gustat şi alţi deţinuţi. Primul incident al nopții s-a manifestat sub forma unui conflict fizic dintre Ursz și deținutul Preda Alex, parte vătămată în dosar, în jurul orei 22:30, care a fost declanşat în urma afirmaţiilor persoanei vătămate, făcute cu referire la un episod anterior în care inculpatul l-a agresat fizic, conform cărora nu îi este frică de nicio altă persoană din camera de detenţie, în afară de Ursz. . În continuare, persoana vătămată s-a deplasat în camera de baie împreună cu un alt deținut pentru a se pregăti pentru a doua zi.
Auzind acestea, deranjat fiind de afirmaţiile persoanei vătămate, inculpatul Ursz s-a deplasat şi el în camera de baie, unde i-a aplicat deţinutului lui Preda o lovitură cu pumnul în zona coastelor în partea stângă, acesta a căzut, după care inculpatul l-a călcat cu piciorul pe cap, lovindu-se puternic cu capul de gresie, ocazie cu care şi-a spart arcada ochiului stâng, sângerând.
În timpul în care se desfăşurau actele de violenţă de mai sus, numitul XX se afla în cambuză, loc destinat pentru depozitarea bagajelor, situat deasupra grupului sanitar, la care se poate ajunge urcând o scară metalică. Deși exista un pat liber în camera de deţinere, numitul XX nu voia să utilizeze patul şi obişnuia să doarmă în cambuză. Potrivit declaraţiilor unor martori, motivul pentru care XX dormea în cambuză este acela că inculpatul Ursz a impus acest lucru.
După sau chiar înainte de episodul de violenţă împotriva lui Preda, Ursz l-a chemat pe numitul XX să coboare din cambuză, iar după ce acesta a coborât, inculpatul i-a aplicat o lovitură cu palma, cu consecinţa căderii acestuia la pământ. După aplicarea loviturii, inculpatul l-a trimis înapoi în cambuză, iar acesta s-a conformat.
Referitor la relaţia dintre inculpatul Ursz şi victima XX, precum şi motivul pentru care inculpatul i-a aplicat lovitura de mai sus, din coroborarea declaraţiilor martorilor audiaţi în cauză şi declaraţia inculpatului Mălina rezultă că Ursz i-a aplicat lovitura deoarece şi-a amintit despre un episod petrecut anterior în care numitul XX l-ar fi agresat fizic ori ar fi sărit la bătaie. Astfel, în urmă cu aproximativ trei luni înainte de incidentul din prezenta cauză, în timp ce inculpatul Ursz îl agresa fizic pe un alt deținut, în apărarea acestuia din urmă a intervenit victima XX, care fie a sărit să îi dea un pumn, fie l-a lovit efectiv pe inculpat. De la acel moment, nu au mai existat conflicte fizice între cei doi însă Ursz repeta în mod constant că l-a ţinut minte.
După episodul de mai sus, pe parcursul nopţii inculpaţii au continuat să consume băuturi alcoolice, iar ceilalţi deţinuţi s-au aşezat în paturile lor. La un moment dat, în timp ce Preda se afla în patul său, încercând să doarmă, l-a auzit pe Ursz spunându-i lui Mălina ”pe ăsta nu-l mai las, că oricum i-am spart arcada şi oricum îmi dă mandat, dar oricum să-i mai dau o mamă de bătaie”. După miezul nopții, în timp ce Preda se afla în pat, Ursz a venit şi s-a aşezat pe pat lângă acesta şi i-a dat o palmă, spunându-i ”Trezeşte-te p*zdo că-i bai” și l-a lovit cu pumnul de cinci sau șase ori la nivelul coastelor, în partea dreaptă, precum şi în zona ochiului drept.
Violenţele îndreptate împotriva victimei XX. Imediat după exercitarea actelor de violenţă împotriva persoanei vătămate Preda, Ursz a încercat să îi determine pe Preda și pe alt deținut să îl ucidă pe XX, reuşind însă doar să îi determine să exercite acte de violenţă asupra acestuia. Astfel, în timp ce Ursz se afla în continuare lângă patul lui Preda, i-a solicitat acestuia din urmă să îl agreseze fizic pe un alt dețonut iar, pe fondul refuzului de a se conforma, i-a solicitat să aleagă ”între viaţă şi moarte” şi să îl agreseze pe XX împreună cu alt deținut.
În acest sens, inculpatul Ursz, arată datele de la dosar, a formulat solicitarea de mai sus sub ameninţarea uciderii celor doi – ”mi-a spus să aleg dacă vreau să mor sau să trăiesc”, ”că altfel nu scap cu viaţă”, ”a zis că dacă nu mergem, ne omoară el pe noi până vin miliţienii”, ”Ori te omor eu pe tine, ori mergi tu să-l omori”.
Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul Ionuț Ursz nu a încercat să îi determine pe aceştia să exercite simple acte de violenţă împotriva numitului XX, ci să îi determine să îl ucidă efectiv. Un martor audiat în proces a relatat că Ursz le-a spus ”Gata, nu vă mai fac nimic dacă mergeţi în cambuză şi-l omorâţi în bătaie pe XX”.
Mălina a declarat că Preda și celălalt deținut s-au dus de frică şi au respectat ordinul lui Ursz, deoarece atunci când era sub influenţa alcoolului era foarte periculos. Astfel, aceștia au urcat în cambuză, unde dormea victima XX, întinsă pe saltea cu faţa spre perete, şi au început să îi aplice lovituri, timp în care XX striga să îl lase în pace. Atât Preda cât și celălalt deținut au declarat că l-au agresat pe XX mai degrabă formal, prin aplicarea unor lovituri de o intensitate redusă, dar şi prin aplicarea unor lovituri cu pumnul în pereţi şi cu piciorul în podea, astfel încât să mimeze un act de violenţă ridicată, care să îl facă pe Ursz să perceapă că ordinul a fost respectat.
”Cu toate acestea”, a arătat instanța, ”nu poate fi omis faptul că victima prezenta mai multe leziuni traumatice – plăgi tăiate, plăgi contuze, hematom periorbitar stâng, echimoze, excoriaţii – care s-au putut produce prin lovire cu/de corp dur şi prin lovire cu corp tăietor şi doar unele dintre acestea au fost cauzate de către inculpatul Ursz Ionuț ulterior. Agresiunile exercitate de către cei doi au determinat sângerarea, or, tocmai faptul că numitul XX sângera în urma loviturilor aplicate de persoana vătămată şi martor constituie motivul care l-a determinat să coboare apoi din cambuză şi să intre în camera de baie pentru a se spăla (unde au fost exercitate violenţele mortale), iar faptul că sângera rezultă din probele administrate în cauză, deşi (cei doi agresori-n.red.) au declarat contrariul”.
Actele de agresiune au încetat fie pentru că agresorii s-au oprit, după care au coborât din cambuză, fie pentru că le-ar fi solicitat inculpatul Ursz să se oprească pe motiv că fac prea mare gălăgie. După ce persoana vătămată şi martorul au coborât, Ursz le-a solicitat acestora să îşi asume răspunderea, a doua zi, dimineaţa, cu ocazia efectuării apelului, pentru exercitarea actelor de violenţă, astfel încât să nu îl implice şi pe el. În orice caz, după câteva minute, XX a coborât din cambuză şi a intrat în baie pentru a se spăla. Văzând acestea, inculpatul Ursz le-a reproşat persoanei vătămate şi martorului că nu au fost în stare ”să bată un om”.
Prin această afirmaţie, instanţa înţelege mai degrabă că reproşul inculpatului se referea la faptul că persoana vătămată şi martorul nu au fost în stare să ucidă victima, cu atât mai mult cu cât, pe de o parte, acelaşi inculpat a afirmat că XX ”avea la faţă un pic de sânge şi se văita în urma agresiunii” şi era „bătut rău”, iar, pe de altă parte, în continuare, i-a solicitat inculpatului Mălina să o ucidă, în sensul de a duce la bun sfârşit rezoluţia iniţială, care nu a fost îndeplinită de Preda și de celălalt inculpat.
Astfel, văzând starea în care se află XX şi faptul că persoana vătămată şi martorul „nu au fost în stare să îl bată”, ursz i-a solicitat lui Mălina să îl ucidă, motivând că acesta din urmă se află oricum în executarea unei pedepse cu detenţiunea pe viaţă, astfel încât nu poate să sufere nicio consecinţă negativă. ”Ursz a venit la mine la pat şi mi-a zis ”Du-te mă şi omoară-l, că ăştia doi nu au fost în stare să-l omoare! Tu eşti MSV-ist şi oricum nu are ce să ţi se întâmple”, a relatat Mălina în fața instanței. MSV înseamnă ”muncă silnică pe viaţă”, echivalentul detenţiunii pe viaţă în argoul carceral. Mălina a luat de la un hanorac de culoare neagră şnurul care era la glugă, tot de culoare neagră şi a făcut un nod la acel şnur.
Contrar aspectelor reţinute în rechizitoriul întocmit de procurori, instanţa a constatat că Mălina a opus o minimă rezistenţă faţă de solicitarea inculpatului Ursz. Într-adevăr, Mălina a declarat că iniţiativa i s-a părut exagerată şi cu consecinţe extrem de grave – ”Eu i-am spus lui Ursz ”Nu-ţi dai seama ce înseamnă asta? Nu te gândeşti la consecinţe?” Iar el s-a ridicat ameninţător către mine şi mi-a zis imperativ să mă duc să-l omor. M-am dus în baie şi am luat un şiret care era agăţat în cui”.
Pe de altă parte, a apreciat instanța, din declaraţiile persoanei vătămate şi a martorilor rezultă că rezistenţa coinculpatului era doar minimă. E citată declarația unui deținut din cameră, care a relatat că l-a văzut pe Ursz cum îl cheamă pe Mălina lângă el și-i spune ”Du-te şi dă-i somn, că vin eu şi îi rup capul”, iar Mălina a răspuns ”Nu mă, lasă că am eu ceva mai bun!”, a luat de la un hanorac de culoare negru şnurul care era la glugă, tot de culoare neagră şi a făcut un nod la acel şnur.
Relevantă în acest sens este şi afirmaţia inculpatului Mălina în timpul strangulării victimei, conform căreia nu îl interesează, că le contopeşte – cu referire la pedeapsa pe care ar primi-o pentru omor, că el are pedeapsă pe viaţă şi tot 25 de ani face după cum a relatat un martor, ”aspect care trădează indiferenţa faţă de viaţa victimei şi dorinţa de a aduce la îndeplinire rezoluţia de ucidere”, după cum a apreciat instanța.
Convingerea lui Mălina de a ucide victima în urma determinării sale de către Ursz rezultă şi din modalitatea aleasă, de strangulare a victimei prin folosirea unui şiret, înnodat sub forma unui laţ, găsit pe gresie în baie. Astfel, Mălina a luat un şiret, a făcut un nod şi a intrat în baie, unde victima XX se spăla pe faţă la chiuvetă, după care, ajungînd în spatele victimei, i-a pus laţul la gât, a tras de acesta şi a apăsat-o pe spate cu piciorul. Din declaraţiile lui Mălina şi rezultatul interceptărilor efectuate în cauză reiese că inculpatul a ales, înainte să intre în baie după victimă, să facă un nod pescăresc care, odată strâns, nu mai poate fi desfăcut cu uşurinţă. ”În gându meu, fiind pescar, când cutreieram, câte noduri n-am făcut io. Şi nodu ăla îi foarte spurcat, că l-ai făcut o dată şi l-ai strâns, nu-l mai poţi desface dacă prinde pielea. Ăla atâta trebe să îi faci (arată cum se trage) şi îşi face treaba singur. Nu trebe să mai tragi tu de el. Aşa-i nodu ăla, îi un nod fără nod. Şi apăi dacă îl iei frumos şi tragi, pâc, îţi rămâne şnuru întreg, n-are niciun nod pe el”.
În acest timp, victima se ruga să nu îi fie luată viaţa, fiindu-i frică, însă Ursz era insistent în sensul uciderii acesteia, ”dacă tot l-ai strangulat, omoară-l!”, fiind purtate discuţii în legătură cu faptul că victima era rezistentă.
Deși Mălina a încercat să acrediteze ideea că punerea laţului la gâtul victimei a făcut-o cu titlu de glumă, insinuând că strângerea laţului ar fi avut loc fără intervenţia sa, în urma unei lovituri aplicate victimei de către Preda, ”în realitate”, a arătatinstanța, din modalitatea în care s-a desfăşurat evenimentul (pregătirea şnurului înainte de a intra în baie, efectuarea nodului dificil de desfăcut, apăsarea victimei cu genunchiul sau piciorul pe spate rezultă că Mălina a adoptat şi a pus în aplicare rezoluţia de ucidere directă a victimei fără intervenţii exterioare. ”Apărarea acestuia, în sensul că i-a pus genunchiul / piciorul pe spate doar ca să se sprijine, întrucât s-ar fi dezechilibrat (recunoscând însă că a tras de şnur ca să o stranguleze) este lipsită de caracter verosimil şi contrazisă de discuţiile purtate în timpul strangulării. În realitate, apăsarea victimei cu genunchiul / piciorul pe spate în timpul strangulării acesteia cu un şnur reprezintă o veritabilă modalitate de executare a intenţiei de ucidere”, a apreciat instanța.
În continuare, în timpul în care Mălina strangula victima, Ursz a intrat la un moment dat în baie, context în care a lovit victima cu palma sau cu pumnul în zona feţei, determinând căderea acesteia la pământ, după care, i-a aplicat victimei două lovituri cu talpa piciorului în cap, de sus în jos, cu putere. ”L-a lovit cu putere, cu piciorul în zona capului, dar nu ca să verifice, aşa cum a declarat”. ”XX era pe burtă cu capul spre veceu şi cu picioarele către chiuvetă. Apoi am văzut că Ursz Ionuț l-a călcat pe XXpe cap şi i-a sărit sângele. Mălina era cu genunchiul drept pus pe spatele lui XX, cu mâna stângă ţinea de nodul șnurului şi cu mâna dreaptă trăgea de acel şnur”.
”După ce a intrat Ursz s-a auzit din baie o lovitură şi l-am auzit pe XX strigând ”Lăsaţi-mă, că nu vreau să mor, mi-e frică!””.
”Din probele administrate în cauză rezultă că loviturile aplicate de inculpatul Ursz Ionuț victimei XX, cu talpa piciorului în cap, au fost de o intensitate ridicată, specifice unor lovituri „finale”, ce au lăsat victima inconştientă”, a arătat instanța.
În urma autopsiei cadavrului s-a concluzionat că moartea numitului XX a fost violentă, ea s-a datorat insuficienţei respiratorii acute consecutivă asfixiei mecanice prin ştrangulare cu laţul şi comprimare toraco-abdominală în cadrul unei heteroagresiuni, leziunile tanatogeneratoare (cauzatoare de moarte-n.red.) de la nivelul regiunii cervicale (şanţul de ştrangulare) şi respectiv multiplele fracturi costale pe mai multe planuri. Acestea s-au putut produce prin ştrangulare cu un laţ dur şi comprimare toraco-abdominală între două planuri dure (genunchi-sol).
În urma analizelor complementare s-a stabilit că sângele recoltat de la cadavru nu conţinea alcool etilic, ceea ce infirmă consumul de către XX a unor băuturi alcoolice în seara comiterii faptei, dar a fost identificată substanţa din categoria psihoactivă, Alprazolam.
După săvârşirea faptei, Ursz și Mălina s-au înţeles ”cum să facă să rezulte că XX s-a spânzurat”. Mai exact, Ursz i-a cerut lui Mălina să îl agaţe pe XX în cuiul de deasupra cuierului din baie şi să spună că s-ar fi spânzurat. Mălina a procedat conform solicitării şi l-a ridicat pe umăr pe XX, l-a sprijinit şi a legat celălalt capăt al şnurului pe un cui care era bătut în perete deasupra cuierului, după care au mai aşteptat o jumătate de oră înainte să cheme supraveghetorul.
În continuare, înainte de anunţarea decesului, Ursz i-a strâns pe toţi deţinuţii şi le-a cerut să susţină varianta că victima s-ar fi spânzurat singură în baie, aspect recunoscut de inculpat. În timp ce Ursz a apelat supraveghetorul folosindu-se de telefonul din cameră, anunţând că XX s-ar fi spânzurat, Mălina a strigat ”Adu o lamă să-i tăiem aţa”, dar tot el a fugit la frigider şi a luat un capac de conservă cu care a tăiat şnurul de care era agăţat corpul lui XX şi apoi l-a lăsat jos în baie. Cu ocazia audierii Mălina a declarat că a tăiat şnurul pentru a încerca să salveze victima, însă nu a putut da nici o explicaţie de ce nu a tăiat şnurul înfăşurat extrem de strâns în jurul gâtului victimei, identificat de asistenta medicală după începerea manevrelor de resuscitare, dacă într-adevăr intenţia sa a fost una de salvare.
După deschiderea uşii celulei şi a gratiilor, funcţionarii penitenciarului au pătruns înăuntru, au observat că deţinuţii erau la paturi, iar în baie l-au găsit pe XX, în poziţie decubit ventral (bolnavul este culcat pe abdomen, cu capul întors într-o parte, braţele dea lungul corpului, sau flectate şi aşezate la stânga şi la dreapta capului-n.red.), cu capul orientat către uşă şi cu picioarele către peretele opus, au observat că este în stare de inconştienţă şi că prezenta leziuni traumatice în zona feţei. La ora 04:15 au fost începute manevrele de resuscitare ale victimei de către asistenta medicală aflată în serviciu, fiind apelat serviciul 112, în urma căruia a fost trimis un echipaj de Ambulanță, care a preluat manevrele de resuscitare, iar la ora 5:30 a fost declarat decesul victimei .
În faza de judecată, Ursz a recunoscut în parte săvârşirea faptelor, minimalizându-şi însă contribuţia. În schimb, inculpatul Mălina a recunoscut de la bun început săvârşirea faptei, inclusiv în faza de judecată. În această din urmă fază procesuală Mălina și-a cerut iertare față de părinții victimei pentru ceea ce s-a întâmplat. ”Nu am avut de gând să îl omor, dar aşa s-a întâmplat. Îmi recunosc fapta şi nu mai pot să dat timpul înapoi. Regret foarte mult fapta. În seara respectivă am băut şi m-am îmbătat, am vrut să fac doar o glumă şi apoi nu am mai putut să scot aţa. Îmi asum toate acuzaţiile, eu sunt cel care l-am omorât şi nu am fost constrâns de nimeni”.
”Din perspectiva modului de comitere a infracţiunii, gravitatea acesteia este subliniată de modalitatea în care au fost exercitate actele de violenţă şi cele de ucidere şi consecinţele produse”, a apreciat instanța. ”În acest caz prezintă mai puţină importanţă faptul că nu inculpatul este cel care a exercitat actele de executare care au condus în final la decesul victimei, ci coinculpatul Mălina Aurel. Se observă determinarea inculpatului de a ucide cu orice preţ victima, mai întâi prin încercarea de a influenţa persoana vătămată Preda Alex-Vasile şi martorul (…) să exercite violenţe extreme în scopul suprimării vieţii victimei. Inculpatul nu a fost dispus să renunţe la rezoluţia infracţională nici chiar în urma opoziţiei manifestate de persoana vătămată şi martor, ci a recurs la ameninţarea acestora (inclusiv pe fondul violenţelor exercitate asupra persoanei vătămate), cărora le-a acordat un ultimatum şi o alegere nefirească între viaţa victimei şi viaţa lor, ceea ce, pentru persoane care nu sunt dispuse să suprime cu uşurinţă viaţa altora (doar persoana vătămată Preda Alex a fost condamnat pentru omor, în timp ce martorul (…) a fost condamnat pentru tâlhărie) constituie şi o formă de abuz psihic. În acest context, gravitatea faptei şi periculozitatea inculpatului sunt subliniate de insistenţa manifestată de a-i lua viaţa victimei, având în vedere că ulterior, constatând că rezoluţia infracţională nu a fost adusă la îndeplinire (iar ordinul dat nu a fost respectat) l-a determinat pe coinculpatul Mălina Aurel să finalizeze actul. Modalitatea aleasă de coinculpatul Mălina Aurel de suprimare a vieţii victimei, prin strangularea victimei cu un şnur în formă de laţ, pe care i l-a poziţionat şi i l-a strâns în jurul gâtului concomitent cu tragerea înspre înapoi cu victima aflată în poziţie decubit ventral şi exercitarea unor acte de compresiune toraco-abdominală cu piciorul sau genunchiul pe spate, se reflectă şi asupra inculpatului Ursz Ionuț, care a cunoscut acest mod de operare şi a asistat la comiterea actelor de executare, aducându-şi contribuţia într-o manieră la fel de violentă, prin lovirea cu pumnul în zona feţei, cu consecinţa căderii la sol, iar apoi prin călcarea victimei cu piciorul pe cap de două ori. Or, strangularea unei persoane cu un şiret şi apăsarea cu piciorul sau genunchiul pe spatele victimei constituie o formă de executare directă a intenţiei de ucidere, reprezintă una dintre cele mai letale şi brutale forme de violenţă, extrem de personală şi intimă, care atestă adesea despre starea psihologică a făptuitorilor, iar alături de lovirea acesteia cu piciorul pe cap de două de către inculpatul Ursz Ionuț. implică o ferocitate ieşită din comun, lipsită de orice formă de empatie sau control”.
”După săvârşirea infracţiunii, inculpatul nu a manifestat niciun fel de grijă faţă de situaţia persoanei vătămate, ci dimpotrivă, starea în care se afla (chiar şi sub influenţa băuturilor alcoolice) i-a permis acestuia să conştientizeze situaţia creată, să disimuleze fapta sub forma sinuciderii prin spânzurare, să emită ordine de ascundere a unor bunuri, ordine de asumare a faptelor de către alte persoane, să îşi schimbe hainele şi să ameninţe ori ordone celorlalţi deţinuţi să susţină versiunea necorespunzătoare adevărului a sinuciderii, cărora le-a relatat versiunea ce urma să fie declarată în cauză, toate acestea dovedind maniera în care a acţionat împotriva intereselor justiţiei, pentru salvarea propriei persoane, pentru asigurarea înlăturării răspunderii, ceea ce subliniază şi periculozitatea ridicată a inculpatului. Modul de operare este, de altfel, acelaşi pe care inculpatul l-a manifestat şi după săvârşirea tentativei de omor pentru care a fost deja condamnat, astfel cum s-a constatat în cuprinsul sentinţei penale depuse la dosar („inculpatul şi-a luat măsuri pentru a evita tragerea la răspundere penală, stabilind sau ameinţându-i pe ceilalţi deţinuţi să declare că victima a căzut şi s-a lovit la cap în baie, însă acest aspect nu poate să agraveze răspunderea într-o măsură semnificativă, având în vedere că, ulterior, inculpatul a revenit asupra poziţiei iniţiale şi a recunoscut că a exercitat acte de violenţă asupra victimei, asumându-şi răspunderea (parţial, în condiţiile în care a invocat legitima apărare), inclusiv în ideea de a-i scăpa pe ceilalţi deţinuţi care au participat la agresarea victimei””, a mia arătat instanța.
Decizia instanței Tribunalului Cluj, luată vineri:
I. În baza art. 396 alin. (2) C.proc.pen., condamnă inculpatul U.I., deţinut în altă cauză la Penitenciarul Gherla, la pedeapsa detenţiunii pe viaţă, pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prev. de art. 188 alin. (1) – 189 alin. (1) lit.e ) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C.pen. privind recidiva postcondamnatorie. În baza art. 65 alin. (2) C.pen. interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorită?ile publice sau în orice alte func?ii publice, dreptul de a ocupa o func?ie care implică exerci?iul autorită?ii de stat, de a alege, de a comunica cu părţile civile D.R., D.N. şi D.E.C. ori de a se apropia de acestea la mai puţin de 200 de metri şi de a comunica coinculpatul M.A., prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) şi n) C.pen., care se execută în condiţiile art. 65 alin. (3) C.pen.
În temeiul art. 396 alin. (2) C.proc.pen., cu reţinerea art. 36 alin. (1) C.pen., condamnă inculpatul U.I., deţinut în altă cauză la Penitenciarul Gherla, la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe în formă continuată (2 acţiuni), prev. de art. 193 alin. (2) C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. şi art. 41 alin. (1) C.pen. privind recidiva postcondamnatorie. În baza art. 67 alin. (1) C.pen. interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorită?ile publice sau în orice alte func?ii publice, dreptul de a ocupa o func?ie care implică exerci?iul autorită?ii de stat şi de a comunica cu persoana vătămată P.A.V. ori de a se apropia de aceasta la mai puţin de 50 de metri, prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C.pen., pe o durată de 3 ani, care se execută în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. c) C.pen. În baza art. 65 alin. (1) C.pen. interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorită?ile publice sau în orice alte func?ii publice, dreptul de a ocupa o func?ie care implică exerci?iul autorită?ii de stat şi de a comunica cu victima P.A.V. ori de a se apropia de aceasta la mai puţin de 50 de metri, prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C.pen., care se execută în condiţiile art. 65 alin. (3) C.pen. În temeiul art. 40 alin. (1) rap. la art. 38 alin. (1) C.pen., constată că inculpatul a săvârşit infracţiunile deduse judecăţii în concurs real de infracţiuni cu tentativa la infracţiunea de omor calificat, prev. de art. 32 alin. (1) rap. la art. 188 – 189 alin. (1) lit. e) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C.pen., pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 15 ani închisoare, cu interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d), h) şi n) C.pen., ca pedeapsă complementară pe o durată de 5 ani şi ca pedeapsă accesorie, rezultând pedeapsa de 30 de ani închisoare în urma cumulului cu restul de pedeapsă aplicată prin SP 30/2018 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, prin sentinţa penală nr. 283/20.11.2023 a Tribunalului Cluj (dosar nr. 1934/117/2023), definitivă la data de 17.06.2024 prin decizia penală nr. 981/2024 a Curţii de Apel Cluj.
În temeiul art. 41 alin. (1) C.pen. constată că inculpatul a săvârşit infracţiunile deduse judecăţii în stare de recidivă postcondamnatorie în raport cu infracţiunile pentru care a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 20 de ani închisoare, cu interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi d) C.pen., ca pedeapsă complementară pe o durată de 5 ani şi ca pedeapsă accesorie, prin sentinţa penală nr. 30/2018 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud (dosar nr. 4265/112/2017), definitivă la data de 15.05.2018 prin decizia penală nr. 620/2018 a Curţii de Apel Cluj. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 30 de ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 283/20.11.2023 a Tribunalului Cluj (dosar nr. 1934/117/2023), definitivă la data de 17.06.2024 prin decizia penală nr. 981/2024 a Curţii de Apel Cluj şi repune în individualitatea lor: – pedeapsa de 15 ani închisoare aplicată prin SP 283/2023 a Trib. Cluj, – restul rămas neexecutat de 5937 de zile din pedeapsa de 20 de ani închisoare aplicată prin SP 30/2018 a Trib. Bistriţa-Năsăud. Constată că restul rămas neexecutat din pedeapsa de 20 de ani închisoare, aplicată prin SP 30/2018 a Trib. Bistriţa-Năsăud, la data săvârşirii infracţiunilor din prezenta cauză (11.09.2023) este de 5033 zile. În baza art. 38 alin. (1) – 39 alin. (1) lit. a) C.pen. contopeşte, potrivit tratamentului sancţionator al concursului de infracţiuni, pedepsele aplicate prin prezenta sentinţă (detenţiunea pe viaţă; 2 ani închisoare) cu pedeapsa aplicată prin SP 283/2023 a Trib. Cluj (15 ani închisoare), rezultând pedeapsa detenţiunii pe viaţă.
În baza art. 45 alin. (3) lit. a) şi alin. (5) C.pen., cu reţinerea art. 65 C.pen. contopeşte pedepsele accesorii aplicate prin prezenta sentinţă cu pedeapsa accesorie aplicată prin SP 283/2023 a Trib. Cluj, urmând ca inculpatului să îi fie interzisă, cu titlu de pedeapsă accesorie rezultantă, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorită?ile publice sau în orice alte func?ii publice, dreptul de a ocupa o func?ie care implică exerci?iul autorită?ii de stat, de a alege, de a de?ine, purta ?i folosi orice categorie de arme, de a comunica cu coinculpatul M.A., de a comunica cu persoana vătămată P.AV. ori de a se apropia de aceasta la mai puţin de 50 de metri, de a comunica cu părţile civile D.R., D.N. şi D.E.C. ori de a se apropia de acestea la mai puţin de 200 de metri şi de a comunica cu numitul U.C.F. şi cu membri de familie ai acestuia şi de a se apropia de aceştia, prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d), h) şi n) C.pen., care se execută în condiţiile art. 65 alin. (3) C.pen. şi art. 45 alin. (5) C.pen. În baza art. 67 şi art. 189 alin. (1) C.pen. constată că pedeapsa complementară nu se aplică pe lângă pedeapsa detenţiunii pe viaţă. În baza art. 41 alin. (1) – 43 alin. (1) şi alin. (4) C.pen., contopeşte, potrivit tratamentului sancţionator al recidivei postcondamnatorii, pedeapsa de mai sus (detenţiunea pe viaţă) cu restul rămas neexecutat (5033 zile) din pedeapsa de 20 de ani închisoare aplicată prin SP 30/2018 a Trib. Bistriţa-Năsăud, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa detenţiunii pe viaţă. În baza art. 45 alin. (3) lit. b) şi alin. (5) C.pen., cu reţinerea art. 65 C.pen. contopeşte pedepsele accesorii aplicate prin prezenta sentinţă cu pedeapsa accesorie aplicată prin SP 283/2023 a Trib. Cluj, urmând ca inculpatului să îi fie interzisă, cu titlu de pedeapsă accesorie rezultantă, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorită?ile publice sau în orice alte func?ii publice, dreptul de a ocupa o func?ie care implică exerci?iul autorită?ii de stat, de a alege, de a de?ine, purta ?i folosi orice categorie de arme, de a comunica cu coinculpatul M.A., de a comunica cu persoana vătămată P.A.V. ori de a se apropia de aceasta la mai puţin de 50 de metri, de a comunica cu părţile civile D.R., D.N. şi D.E.C. ori de a se apropia de acestea la mai puţin de 200 de metri şi de a comunica cu numitul U.C.F. şi cu membri de familie ai acestuia şi de a se apropia de aceştia, prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d), h) şi n) C.pen., care se execută în condiţiile art. 65 alin. (3) C.pen. şi art. 45 alin. (5) C.pen. În baza art. 404 alin. (61) C.proc.pen. pune în vedere părţilor civile D.N., D.R., D.E.C. şi P.A.V. că pot solicita emiterea unui ordin european de protec?ie în condi?iile Legii nr. 151/2016. În baza art. 67 şi art. 189 alin. (1) C.pen. constată că pedeapsa complementară nu se aplică pe lângă pedeapsa detenţiunii pe viaţă. În temeiul art. 40 alin. (3) C.pen., constată că perioada executată de la data de 11.09.2023 la zi nu se deduce din pedeapsa detenţiunii pe viaţă, urmând a fi avută în vedere în eventualitatea aplicării dispoziţiilor art. 58-59 C.pen. şi 99 alin. (1) lit. a) C.pen. În temeiul art. 72 alin. (1) şi art. 40 alin. (3) C.pen., constată că măsurile preventive şi perioada executată de la data de 23.06.2017 la data de 10.09.2023 nu se deduc din pedeapsa detenţiunii pe viaţă şi nu vor fi avute în vedere în eventualitatea aplicării dispoziţiilor art. 58-59 C.pen. şi 99 alin. (1) lit. a) C.pen. Conform deciziei Cur?ii Constitu?ionale nr. 242 din 8 aprilie 2021 inculpatul beneficiază de 156 de zile compensatorii conform Legii nr. 169/2017, care vor fi acordate administrativ de către penitenciar în procedura prevăzută de art. 97 din Legea nr. 254/2013. Anulează mandatul de executare a pedepsei nr. 364/2023 emis la data de 17.06.2024 de Tribunalul Cluj în baza sentinţei penale nr. 283/2023 şi dispune emiterea unui mandat de executare a pedepsei detenţiunii pe viaţă. În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008, cu reţinerea art. 4 alin. (1) lit. b) şi pct. 1 din Anexa legii, dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic în sistemul naţional de date genetice judiciare. În temeiul art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008 dispune informarea inculpatului cu privire la faptul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.
II. În baza art. 396 alin. (2) C.proc.pen., condamnă inculpatul M.A.F., deţinut în altă cauză la Penitenciarul Gherla, la pedeapsa detenţiunii pe viaţă, pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prev. de art. 188 alin. (1) – art.189 alin. (1) lit. e) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C.pen. privind recidiva postcondamnatorie. În baza art. 65 alin. (2) C.pen. interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorită?ile publice sau în orice alte func?ii publice, dreptul de a ocupa o func?ie care implică exerci?iul autorită?ii de stat, de a alege, de a de?ine, purta ?i folosi orice categorie de arme, de a comunica cu părţile civile D.R., D.N. şi D.E.C. ori de a se apropia de acestea la mai puţin de 200 de metri şi de a comunica cu coinculpatul Ursz Ionuţ, prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d), h) şi n) C.pen., care se execută în condiţiile art. 65 alin. (3) C.pen. În temeiul art. 41 alin. (1) C.pen. constată că inculpatul a săvârşit infracţiunea dedusă judecăţii în stare de recidivă postcondamnatorie în raport cu infracţiunea de omor calificat, prev. de art. 188 – 189 alin. (1) lit. f) C.pen. pentru care a fost condamnat la pedeapsa detenţiunii pe viaţă, cu interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C.pen. ca pedeapsă accesorie, prin sentinţa penală nr. 101/2020 a Trib. Maramureş, definitivă la 31.07.2020 prin decizia penală nr. 878/2020 a Curţii de Apel Cluj. În baza art. 41 alin. (1) – 43 alin. (1) şi alin. (4) C.pen., contopeşte, potrivit tratamentului sancţionator al recidivei postcondamnatorii, pedeapsa de mai sus (detenţiunea pe viaţă) cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă (detenţiunea pe viaţă), urmând ca inculpatul să execute pedeapsa detenţiunii pe viaţă. În baza art. 45 alin. (3) lit. b) şi alin. (5) C.pen., cu reţinerea art. 65 C.pen. contopeşte pedeapsa accesorie aplicată prin prezenta sentinţă cu pedeapsa accesorie aplicată prin SP 101/2020 a Trib. Maramureş, urmând ca inculpatului să îi fie interzisă, cu titlu de pedeapsă accesorie rezultantă, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorită?ile publice sau în orice alte func?ii publice, de a ocupa o func?ie care implică exerci?iul autorită?ii de stat, de a alege, de a de?ine, purta ?i folosi orice categorie de arme, de a comunica cu părţile civile D.R., D.N. şi D.E.C. ori de a se apropia de acestea la mai puţin de 200 de metri şi de a comunica cu coinculpatul U.I., prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d), h) şi n) C.pen., care se execută în condiţiile art. 65 alin. (3) C.pen. În baza art. 404 alin. (61) C.proc.pen. pune în vedere părţilor civile D.N., D.R. şi D.E.C. că pot solicita emiterea unui ordin european de protec?ie în condi?iile Legii nr. 151/2016. În temeiul art. 40 alin. (3) C.pen., constată că perioada executată de la data de 11.09.2023 la zi nu se deduce din pedeapsa detenţiunii pe viaţă, urmând a fi avută în vedere în eventualitatea aplicării dispoziţiilor art. 58-59 C.pen. şi 99 alin. (1) lit. a) C.pen. În temeiul art. 72 alin. (1) şi art. 40 alin. (3) C.pen., constată că măsurile preventive şi perioada executată de la data de 05.03.2019 la data de 10.09.2023 nu se deduc din pedeapsa detenţiunii pe viaţă şi nu vor fi avute în vedere în eventualitatea aplicării dispoziţiilor art. 58-59 C.pen. şi 99 alin. (1) lit. a) C.pen. Anulează mandatul de executare a pedepsei detenţiunii pe viaţă nr. 149/2020 emis de Tribunalul Maramureş în baza sentinţei penale nr. 101/2020 şi dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei detenţiunii pe viaţă în condiţiile prezentei sentinţe. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, cu reţinerea art. 4 alin. (1) lit. b) şi pct. 1 din Anexa legii, dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic în sistemul naţional de date genetice judiciare. În temeiul art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008 dispune informarea inculpatului cu privire la faptul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic. III. În temeiul art. 397 alin. 1 rap. la art. 19 şi 25 C.proc.pen., cu reţinerea art. 1357 C.civ., admite în parte acţiunile civile exercitate de părţile civile D.N. şi D.R., împotriva inculpaţilor U.I. şi M.A. şi, în consecinţă, obligă inculpaţii, în solidar, la plata, în favoarea părţii civile D.N. a sumei de 80.000 de Euro (echivalent în lei la data plăţii) cu titlu de daune morale şi la plata, în favoarea părţii civile D.R. a sumei de 80.000 de Euro (echivalent în lei la data plăţii) cu titlu de daune morale. În baza art. 20 C.proc.pen. respinge, ca inadmisibilă, cererea părţii civile D.R. de obligare a persoanei vătămate P.A.V. la plata despăgubirilor.
În temeiul art. 397 alin. 1 rap. la art. 19 şi 25 C.proc.pen., cu reţinerea art. 1357 C.civ., admite în parte acţiunea civilă exercitată de partea civilă D.E.C., împotriva inculpaţilor U.I. şi M.A. şi, în consecinţă, obligă inculpaţii, în solidar, la plata, în favoarea părţii civile a sumei de 30.000 de Euro (echivalent în lei la data plăţii) cu titlu de daune morale. În temeiul art. 397 alin. 1 rap. la art. 19 şi 25 C.proc.pen., cu reţinerea art. 1357 C.civ., admite în parte acţiunea civilă exercitată de partea civilă P.A.V., deţinut în altă cauză la Penitenciarul Gherla, împotriva inculpatului U.I. şi, în consecinţă, obligă inculpatul la plata în favoarea părţii civile a sumei de 2.160 de Euro (echivalent în lei la data plăţii) cu titlu de daune morale.
IV. În temeiul art. 146 alin. (3) C.proc.pen. dispune conservarea prin arhivare, odată cu dosarul cauzei la sediul instanţei, în locuri speciale, cu asigurarea confidenţialităţii, a suporturilor optice conţinând materialele rezultate din supravegherea tehnică. În temeiul art. 163 C.proc.pen. dispune conservarea mijloacelor materiale de probă înaintate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj prin adresa de înaintare a dosarului de urmărire penală. În temeiul art. 158 alin. (1) din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/22.12.2022 (publicată în M. Of. nr. 1254 din 27 decembrie 2022), dispune restituirea, la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe, în favoarea părţilor civile D.R. şi D.N., a înscrisurilor originale constând în scrisorile semnate de numitul D.C.O. depuse la dosarul instanţei în plicul de la fila 56, vol.I, după efectuarea unor copii, care vor fi păstrate la dosar. V. În baza art. 398 rap. la art. 272 alin. (1) şi 274 alin. (1) C.proc.pen., obligă inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de câte 2500 de lei de fiecare. Conform art. 275 alin. (6) C.proc.pen., onorariile apărătorilor din oficiu, în cuantum de câte 1805 lei pentru av. Duman Mircea-Andrei şi av. Pop Cătălin-Daniel şi în cuantum de 1020 lei pentru av. Pop Cristina-Maria, vor fi avansate din fondul Ministerului Justiţiei. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea sentinţei penale. Pronunţată prin punerea hotărârii la dispozi?ia inculpaţilor, părţilor civile ?i procurorului, prin mijlocirea grefei instan?ei, astăzi, 13.09.2024.
Citește și:
Deținut găsit spânzurat în Penitenciarul Gherla, moarte suspectă, urme de violență
