Închide

VIDEO Sabin Sărmaș cere primarului Emil Boc să pună în consultare publică regulamentul propus de USR pentru finanțarea culturii / Activiștii clujeni critică declarațiile lui Boc prin care a cerut un regulament de la zero până în aprilie: „O asemenea forțare a notei ar mai putea fi înțeleasă doar într-o cheie politică”

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - mart. 05, 2024 0 352

Deputatul liberal Sabin Sărmaș a cerut primarului Emil Boc să pună în consultare publică regulamentul propus de consilierii USR pentru acordarea finanțărilor la capitolul cultură în Cluj-Napoca. Aceasta după ce primarul Emil Boc s-a răzgândit față de declarațiile din luna februarie și a anunțat că a convocat un grup de lucru care să pregătească pentru luna aprilie un nou regulament pentru acordarea finanțărilor.

Mai mult, atât consilierii USR cât și activiștii și studenții din oraș i-au cerut lui Emil Boc să pornească un demers de la o propunere deja făcută, și să o îmbunătățească, și nu să ceară un regulament în 2 luni, din moment ce acesta nu s-a făcut din 2020, încoace, deși chiar el, în calitate de primar, l-a promis.

„Am urmărit ședința trecută din luna februarie în online. Mi-am adus aminte de o scenă celebră de la protestele din 2012 împotriva Guvernului Boc când un jandarm a spus luați site-ul de cultură și băgați-l în dubă. Astăzi, am văzut o poziționare diferită, una în care Primăria și-a schimbat ușor poziția și asta e o victorie a sectorului cultural, a societății civile, este victoria consilierilor locali și mă bucur că am luat și eu poziție în acest demers. Însă, s-ar putea să fie o victorie aparentă. De ce spun acest lucru? Pentru că această promisiune de reformă, de predictibilitate pentru finanțarea sectorului cultural clujean e făcută din 2020. Cred că e corect de a pune toate demersurile și forțele din Clujul acesta pentru a lucra la aceste obiective, dar cred că și mai corect este să facem ce spune legea. Și anume, să avem în consultare publică proiectul propus de consilierii locali de la USR. Și o să vedem în transparență publică dacă este bun sau rău, dacă poate fi îmbunătățit pe fond sau formă și putem să evoluăm fără a avea aceste frici că la un moment dat puteam să ne blocăm sau să ne regăsim într-o situație din 2020, din 2021, din 2022, din 2023. Cred că în acest mod vom demonstra cu bună credință că vrem să rezolvăm această problemă din vremea în care și eu eram parte din acele comisii și încercam să ajut sectorul cultural. Aceasta ar trebui să fie primul demers, punerea în consultare publică a proiectului”, a cerut deputatul PNL Sabin Sărmaș primarului Emil Boc, la ședința Consiliului Local din 4 martie.

Aceasta după ce primarul a anunțat la începutul ședinței că a convocat un grup de lucru format din mebri ai Asociației Centrul Cultural Clujean (din care și Primăria face parte, dar și alți mulți actori culturali din oraș) și funcționari din aparatul de specialitate al municipalității și că a stablit două date pentru întâlniri de lucru la Primărie (13 și 19 martie) în urma cărora să rezulte o formă nouă de regulement pentru finanțarea culturii în Cluj care să fie gata până în luna aprilie.

Detalii:

După ce i-a acuzat pe artiștii din oraș că fac teatru în fața Consiliului Local, primarul Emil Boc se răzgândește/A convocat un grup de lucru care să facă un nou regulament pentru finanțările din sectorul cultural

Atât consilierii USR cât și activiști din oraș sau studenți din cadrul Facultății de Teatru au cerut oficial punerea în consultare publică a regulamentului deja depus la Primărie.
„Nu e nici prima discuție, nici primul angajament pe care vi l-ați luat. De ce am crede acum că se va concretiza ceva? Singurul lucru concret este regulementul pe care l-am depus în decembrie anul trecut și pe care îl țineti la sertar. Imediat sunt patru luni de când l-am depus. L-am făcut după dezbateri cu sectorul cultural. Dacă nu este bun, ar trebui discutat, votat și dacă nu se adoptă, atunci ar trebui să facem totul de la zero”, a spus și consiliera USR, Alexandra Oana.
De asemena, studenți sau absolvenți proapăt de la Tetru și Film din Cluj au semnalat că o aplicare a OG 51 pentru sectorul cultural ar crește șansele celor care termină facultatea să poată rămâne și profesa în Cluj.
Activiștii de la Clujul Civic: „O asemenea forțare a notei ar mai putea fi înțeleasă într-o cheie politică”
În cadrul ședinței a intervenit și Szakats Istvan, coordonator pe platforma civică de pe Facebook, Clujul Civic și parte a Fundației Alt Art care a criticat, de asemenea, demersul propus de primar prin care oficialul a cerut elaborarea de la zero a unui nou regulament. El a arătat că declarațiile făcute până în prezent nu susțin decât faptul că primarul își dorește capital electoral, înainte de alegerile locale din luna iunie și nu să rezolve cu adevărat o problemă a sectorului cultural clujean.
„M-am bucurat să-l aud pe domnul primar enunțând azi calendarul consultărilor pentru elaborarea noului regulament de finanțare a culturii. Din păcate, sunt nevoit să atrag atenția asupra două probleme grave privind aceste enunțuri.
1. Neconcordanța dintre cele comunicate de domnul primar și planificarea Centrului Cultural Clujean și
2. O problemă structurală gravă, privind modul în care cultura este abordată la Cluj-Napoca.
Privind neconcordanța, găsesc remarcabil enunțul domnului primar de-a avea în aprilie în consultare publică propunerea de regulament produsă de grup, penru că aceasta vine în flagrantă conradicție cu orizontul de planificare a CCC. Concret, specialiștii CCC estimează acest lucru pentru luna iunie.
O asemenea forțare a notei ar mai putea fi înțeleasă într-o cheie politică. Dar acest pompierism în fapt ascunde o insensibilitate față de problema reală, și o miopie strategică.
În calitate de membru al grupului care va elabora această propunere, sunt nevoit să confirm și subliniez că elaborarea unui asemenea document de la zero nu poate fi făcută pe genunchi.
De aici și estimarea – nu a mea ci chiar a CCC – de-a livra draftul până în iunie în acest an. CCC, mandatat de domnul primar.
Dar enunțul domnului primar, făcut cu atâta ușurință, mai ascunde încă două probleme.
Prima: facă elaborarea unui astfel de document se poate face în nici două luni, de ce oare s-a tărăgănat elaborarea acestuia 4 ani? Nu veți avea răspuns.
A doua: ușurința cu care enunțul domnului primar – din punct de vedere profesional, absolut nefezabil – și care indică ușurința cu care problemele strategice ale culturii clujene sunt trecute, din nou, cu vederea, ne aduce la subiectul 2: abordarea lipsită de viziune a administrației cu care tratează tema culturii la Cluj-Napoca.
La acest capitol, arăt că primăria nu îndeplinește nici măcar pe aproape, acele promisiuni pe care le-a făcut în propriile documentele de planificare strategică.
Anume în SIDU, la prioritatea de investiții 4.5 se indică Țintă intermediară pentru 2024, adică anul curent, 5.000.000 E. Două remarci aici:
1. Suntem undeva la jumătate. Așa înțelegem să finanțăm cultura.
2. În ritmul de creștere cu care ne mândrim acum, vom ajunge să atingem ținta stabilită pentru 2024 peste 35 ani. Adică încă 8 mandate.
Între timp, același SIDU arată că nu peste 35 ani, ci AZI, peste 8 din 10 clujeni nu sunt convinși că participă la suficiente activități culturale. Deci cerere, cum ar veni, ar fi.
De ce nu producem mai multă cultură? Conform SIDU: „infrastructura culturală a rămas în urma creșterii apetitului populației pentru astfel de servicii și a dinamismului sectorului independent” și consemnează „dispariția unor festivaluri de nișă (Temps d’Image, STEPS, Festivalul Internațional de Carte Transilvania, Zain), promovate de operatori culturali mai mici, care au întâmpinat dificultăți în a-și menține evenimentele cu resurse umane și financiare limitate.”
În acest context, degeaba avem anual 2.000 de tineri absolvă diferite discipline artistice în cadrul a patru universități din Cluj-Napoca. De fapt aceștia sunt nevoiți să plece din Cluj-Napoca.
Citez din SIDU: „se observă în ultimii ani migrația artiștilor înspre spațiul periurban sau chiar rural”, lucru care se întâmplă într-un context general de precaritate și din păcate de autoprecarizare în care la Cluj-Napoca, media anuală a câştigurilor din toate sursele pentru artişti este de 2805 lei lunar, iar pentru lucrătorii culturali, de 3051 lei lunar. – conform aceluiași SIDU.
Sprijină Primăria cultura suficient? Conform SIDU, nu: „în condițiile în care pentru oraș vitalitatea culturală, creativitatea și retenția talentului/capitalului uman creativ este importantă, lipsa susținerii fazelor destinate creației și producției din ciclul cultural nu poate duce decât la fragilizarea creatorilor și dezechilibrarea ecosistemului.”
Atunci, „Lipsa unei abordări structurate a artei în spațiul public și a diferitelor inițiative culturale, lipsa unei reglementări locale a sferei evenimentelor publice” – și am citat din nou, din SIDU.
Ce probleme identifică SIDU, documentul nostru de planificare strategică în abordarea culturii la Cluj-Napoca?
Citez: cu „Grad de risc ridicat – competențe și resursele umane limitate ale administrațiilor locale pentru oferirea anumitor servicii publice (de ex. în domeniul cultural)”.
„Volumul insuficient (în raport cu cererea) al finanțărilor acordare de autoritățile locale sectorului cultural independent și a celui de industrii creative.”
Iar pentru remediere, SIDU prevede „extinderea programelor de acordarea a finanțărilor nerambursabile pentru proiecte și activități ale entităților private din domeniul culturii.”
În loc de toate astea, în realitate, avem trei lucruri:
-rămânerea gravă în urmă la capitolul finanțare. În loc de 5.000.000 euro, poate, jumătate, și un orizont de-a ne ajunge în urmă, de 35 ani.
-o tărăgănare de 4 ani a elaborării noului regulament, cerut an de an, de chiar sectorul cultural.
-iresponsabilitatea de-a ignora, în favoarea unor declarații politice, estimările avizate, profesioniste ale spedialiștilor. Nu vă împiedica nimic să spuneți nu aprilie ci iunie.
Iunie era luna corectă. Iunie.
În consecință, din păcate asistăm la o autodecredibilizare privind intenția autentică de-a chiar adresa această lacună strategică într-un mod strategic, adică altfel decât politicianist-pompieristic.
În concluzie, în spiritul abordărilor constructive atât de apreciate în această sală,
solicit
-ascultarea vocilor specialiștilor din sector
-responsabilitate în declarații, și
-începerea planificării unui proces sistematic și asumat, pentru redresarea situației culturii la Cluj-Napoca”, a spus activistul în fața Consiliului Local.
Tarcea: „Nici noi, nici altcineva nu deținem perfecțiunea absolută. Cred că se pot aduce îmbunătățiri”
La cererile și solicitările făcute a răspuns public, în cadrul ședinței, președintele care o conducea, viceprimarul Dan Tarcea care a recunoscut că Primăria nu e depozitarul adevărului absolut, dar și că planul deja anuțat de primar își va urma cursul.
„Există două date, 13 și 19 martie, cine dorește să participe ,este așteptat la datele menționate în Sala de Sticlă. Altceva de completat nu mai am. Nimeni nu e depozitarul adevărului absolut, nici noi, nici altcineva nu deținem perfecțiunea absolută. Cred că se pot aduce îmbunătățiri. Poate ieși un regulament bun și aplicabil”, a răspun Dan Tarcea în locul primarului Emil Boc solicitărilor venite în ședința de Consiliu Local din 4 martier.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.