Închide

Unități de cazare goale de Revelion. Doar 121.000 de turiști și-au petrecut noaptea dintre ani în România, cu 32% mai puțini decât în anul precedent

Economie by Kristina Reştea - ian. 03, 2022 0 100

Doar 121.000 de turiști și-au petrecut Revelionul 2021/2022 într-o destinație din România, cu 32%
mai puțin în comparație cu Revelionul 2019/2020, arată datele centralizate de Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). Aceștia  au cheltuit aproape 25,6 milioane de euro, în scădere cu 40% raportat la aceeași perioadă a anului 2019, an de referință în turismul autohton. Multe unități de cazare din România au avut un grad de ocupare mic sau chiar au fost goale.

Deși autoritățile au ridicat o parte din măsurile impuse în contextul pandemiei de coronavirus, cei mai mulți români au preferat să petreacă noaptea dintre ani în grup restrâns și, mai ales, în locuri mai izolate, au constatat jucătorii din Turism.

Față de anii trecuti, rezervările pentru Revelion s-au făcut pe ultima sută de metri, iar durata
sejurului a scăzut de la 5 la 3 nopți de cazare față de anul trecut, explicația fiind și faptul că zilele legale
nelucrătoare de 1 și 2 ianuarie au coincis cu zile de weekend. În consecință, multe unități de cazare din România au avut un grad de ocupare mic sau chiar au fost goale.

Cel mai mare număr de locuri vândute de Revelion s-a înregistrat în turismul rural – aproximativ
48.000 turiştii petrecându-și noaptea dintre ani la pensiuni, cu 20% mai puțin faţă de 2019/2020. În aceste destinații, pe lângă ofertele tradiționale, au fost pregătite și pachete turistice atractive, cu cazare și masă de tip all inclusive.

Pe locul secund în clasamentul destinațiilor interne alese de români se află zona montană, unde peste 40.000 de turiști și-au petrecut Revelionului, totuși cu 18% mai puțin față de anul 2019. Cele mai solicitate stațiuni au fost cele cunoscute de pe Valea Prahovei, Poiana Brașov, zona Rucăr-Bran, Păltiniş, Rânca, Straja, precum și cele din Maramureș și Bucovina. O noutate pentru turiști a fost deschiderea primei pârtii olimpice de schi din România şi a telegondolei din staţiunea montană Borşa, situată la poalele Munţilor Pietrosul Rodnei.

Stațiunile balneare au găzduit de Anul Nou peste 16.000 de români, în scadere cu 37% față de anul
2019. Cele mai vândute pachete au fost cele cu 3 nopți de cazare și demipensiune, petrecere de Revelion, dar și acces gratuit la piscină, saună și sala de fitness.

Cea mai mare scădere – de 57% , s-a înregistrat în hotelurile si restaurantele din Bucuresti si orașele din
țară, deoarece multe locații nu au fost deschise din cauza lipsei de turiști, dar și de personal. Astfel că doar 13.500 de români au ales să se distreze într-unul dintre hotelurile situate în marile centre urbane, unde sejurul minim a fost de 2 nopți.

Ca în fiecare an, au fost facute rezervări și în Delta Dunării și pe litoralul românesc, numărul turiștilor
fiind totuși mic comparativ cu alte destinații.

“E important de subliniat faptul că în unitățile de cazare din țară nu au existat limită de capacitate și au
fost acceptate persoanele vaccinate sau trecute prin boală, precum și persoanele testate, iar în restaurante singura restricție a fost ca acestea să funcționeze la 50% din capacitate. În anul 2021, lipsa voucherelor de vacanță a dus la creșterea numărului de turiști cazați în structuri neclasificate, care, în unele stațiuni, a ajuns să depășească numărul locurilor în unitățile clasificate. Astfel, jumătate din cei prezenți în stațiunile de pe Valea Prahovei au fost cazați în vile și apartamente neclasificate și au petrecut noaptea de Revelion în aceste structuri, cu mâncare și băutură adusă de acasă sau comandată online”, a declarat Dragoș Răducan, prim-vicepreședinte executiv FPTR.

Revelionul în străinătate

Numărul celor care au petrecut sărbătorile de iarnă în alte ţări a scăzut cu aproximativ 42% față de anul 2019 în aceeași perioadă. “De-a lungul anului, incertitudinea și teama privind introducerea unor restricții au afectat vacanțele românilor în străinătate, iar numărul acestora a depins de clasificarea țărilor conform ratei de incidență. De aceea, turiștii care au preferat să petreacă noaptea de Revelion într-o destinație externă s-au hotărât în ultima clipă”, spun reprezentanții federației din turism.

O parte dintre români au ales să călătorească cu autoturismul personal în țările apropiate din Europa, pentru a evita zonele aglomerate din aeroporturi și schimbările permanente cu privire la regulile de călătorie cu avionul. În acest an, scăderea cererii față de anul 2019 și pierderile suferite în anul 2020 au determinat companiile aeriene să majoreze tarifele spre destinațiile solicitate în această perioadă.

Cele mai mediatizate locații unde români au ales să își petreacă noaptea dintre ani au fost
destinațiile exotice îndepărtate precum: Egipt, Emiratele Arabe Unite, Zanzibar, Thailanda, Republica
Dominicana, Cuba, Mexic sau Kenya. Printre preferințele turiștilor au fost și țări precum Malta și Israel.
Turism semi-organizat şi rezervările online

Jucătorii din Turism arată că și anul acesta s-a păstrat tendința de organizare pe cont propriu a vacanțelor, folosind platformele de rezervări online, mai ales pentru rezervarea biletelor de avion și a cazărilor în destinații externe, chiar dacă pe site-urile specializate în promovarea ofertelor restaurantelor și hotelurilor de Revelion numărul acestora a fost foarte mic comparativ cu anul 2019 .

Reprezentanții FPTR precizează că datele sunt aproximative, au fost obţinute pe baza estimărilor furnizate de membrii federației şi a sondajului aplicat unui număr semnificativ de operatori din turism.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.