Un specialist clujean în mobilitate propune o rețea de trenuri de mare viteză prin România. București–Budapesta în mai puțin de 3 ore, dar Clujul lipsește din traseu
ActualitateAdministrațieTop News by Simona Mureșean - oct. 27, 2026 0 24
Tudor Măcicășan, inginer și specialist clujean în mobilitate durabilă, a prezentat o variantă teoretică de rețea feroviară de mare viteză care ar lega Budapesta de Chișinău, prin București. Propunerea, publicată pe grupul de Facebook „FEROVIARI – între profesie și pasiune”, prevede trenuri cu viteze de până la 350 km/h și timpi de călătorie semnificativ reduși între mai multe orașe din România și capitalele din regiune.
Măcicășan este inginer-consultant independent, absolvent al Universității Tehnice din Cluj-Napoca, specializat în managementul transporturilor și mobilității. Activitatea sa profesională include proiecte de transport public, planificare a mobilității urbane și consultanță pentru administrații publice.
În scenariul prezentat, o linie feroviară dedicată, separată de rețeaua convențională, ar conecta mai multe centre urbane și aeroporturi din țară. Traseul ar presupune lucrări ample de infrastructură, inclusiv poduri, viaducte, pasaje și peste 140 de kilometri de tuneluri.
Potrivit estimărilor autorului, costurile ar putea varia de la 18–20 de milioane de euro pe kilometru în zonele de câmpie până la peste 100 de milioane de euro pe kilometru în zonele montane, unde ar fi necesare lucrări complexe.
București–Timișoara în 85 de minute și București–Budapesta în mai puțin de 3 ore
În varianta propusă de specialistul clujean, trenurile ar putea parcurge distanța dintre București și Timișoara într-o oră și 25 de minute, iar până la Oradea în două ore. Călătoria București–Budapesta ar dura două ore și 55 de minute, în timp ce legătura București–Iași ar putea fi parcursă într-o oră și 15 minute.
Alte durate estimate sunt de o oră și 40 de minute între București și Chișinău, 25 de minute între Iași și Chișinău și patru ore și 35 de minute între Chișinău și Budapesta.
Acestea sunt estimări teoretice incluse în propunere, nu timpi de călătorie garantați de un proiect aprobat.
Rețeaua ar include stații noi în apropierea aeroporturilor din Oradea, Arad, Timișoara, Craiova, Iași și Otopeni. Între Galați și Brăila ar urma să fie amenajată o gară nouă, conectată la stația CFR Zanga.
Autorul estimează că operarea ar putea fi asigurată cu 12 garnituri capabile să circule cu 350 km/h, dintre care 10 active, și că sistemul ar putea transporta peste 50.000 de călători pe sens zilnic, cu trenuri programate din oră în oră pe fiecare sens.
Cluj-Napoca nu apare pe traseul propus
Una dintre discuțiile generate de propunere privește absența Clujului și a altor centre economice din Transilvania de pe traseul prezentat. Mai mulți participanți la discuția online au susținut că o rețea de mare viteză ar trebui să lege și orașe precum Cluj-Napoca, Târgu Mureș și Brașov, alături de București și de centrele din vestul țării.
Alte comentarii au vizat costurile, rentabilitatea investiției și necesitatea conectării gărilor de mare viteză cu transportul public urban și metropolitan, astfel încât reducerea timpului petrecut în tren să se reflecte și în durata totală a călătoriei.
Modernizarea căilor ferate existente, înaintea trenurilor de mare viteză
Deși a prezentat un scenariu de infrastructură feroviară de mare viteză, Tudor Măcicășan consideră că prioritatea imediată ar trebui să fie electrificarea și modernizarea magistralelor feroviare existente pentru viteze de până la 160 km/h, precum și dezvoltarea unor rețele de trenuri metropolitane cu circulație regulată în jurul marilor orașe.
