UDMR se plânge de recensământ: 2,5 milioane de cetățeni nu și-au înregistrat apartenența etnică și religioasă. Estimăm că dintre aceștia circa 110.000 sunt etnici maghiari
ActualitateAdministrațiePoliticaTop News by Cosmina Fernoaga - ian. 12, 2023 0 216
Liderul UDMR Cluj, deputatul Csoma Botond, atrage atenția asupra dezavantajului creat comunității maghiare din România de rezultatele ultimului recensământ, având în vedere că în urma analizei datelor preliminare s-a constatat că 2,5 milioane de cetățeni nu și-ar fi înregistrat apartenența etnică și religioasă. Botond afirmă că potrivit estimării sociologice, dintre cei care nu și-au declarat apartenența etnică/religioasă circa 110.000 sunt maghiari.
„Considerăm că rezultatele recensământului nu sunt foarte relevante, de vreme ce avem un număr atât de mare de persoane care au fost preluate pur și simplu din bazele de date administrative, fără ca acestea să aibă posibilitatea de a-și declara apartenența etnică și afilierea politică”, a comentat Csoma Botond pentru actualdecluj.ro, în contextul în care a participat la o dezbatere a Institutului Național pentru Cercetarea Minorităților din Cluj Napoca, unde sociologii au analizat datele preliminare ale ultimului recensământ.
Rezultatele recensământului relevă oricum o scădere a numărului de etnici maghiari, informație care este confirmată și de reprezentanții UDMR, formațiune politică care poate accede în Parlamentul țării dacă întrunește pragul de 5% din voturile electorale.
Botond apreciază că mecanismul prin care s-a realizat recenzarea nu a fost eficient, pentru că INS s-a bazat în mare parte pe procesul autorecenzării, într-o țară în care competențele digitale nu reprezintă un punct forte al cetățenilor, mai ales în mediul rural.
„S-a mizat mult pe autorecenzare, dar nu toți cetățenii știu să completeze formulare în online. Primăriile au angajat puține persoane care să efectueze recensământul după modelul clasic, erau și puțini bani alocați, astfel că la foarte multe persoane nu s-a ajuns cu recensământul, de aceea avem acest număr imens de cetățeni care au fost preluați pur și simplu din bazele de date administrative”, a conchis Botond.
La recensământul anterior, din 2011, numărul maghiarilor din România ajungea la 1.227.623, respectiv 6,1% din populația țării.
Procesarea datelor recensământului din 2022 se va finaliza până în luna mai, 2022, iar o scăderea sub pragul de 5% a populației maghiare le va crea în mod evident un handicap politicienilor maghiari.
Csoma Botond a mai spus că la dezbaterea la care a participat s-a ridicat și problema necesității unei schimbări de paradigmă, în sensul că maghiarii din România ar trebui să fie definiți ca „o comunitate lingvistică” în loc de „o comunitate etnică”.
