Închide

UDMR-iștii îi acuză pe politicienii români că se pierd într-o „retorică naționalistă” în timp ce ei au numai inițiative legislative lăudabile

ActualitatePoliticaTop News by Cosmina Fernoaga - iul. 21, 2018 0 113

Pentru că nu au viziuni pentru dezvoltarea și viitorul țării, politicienii români apelează la o retorică naționalistă pentru a distrage atenția publică de la problemele reale – așa consideră Péter Ferenc, liderul uneia dintre cele mai importante organizații politice maghiare din România – UDMR Mureș. În cadrul unei conferințe de presă, acesta a făcut și alte aprecieri, subliniind că politicienii maghiari au numai inițiative legislative și proiecte administrative lăudabile, în timp ce politicienii români se pierd în a-i ataca pe ei, minoritarii.

„Ceea ce vedem este că mulți politicieni, în lipsa unei viziuni în ceea ce privește viitorul țării, apelează prea des la atacarea minorităților și la retorica naționalistă. Cu o jumătate de an înainte de preluarea președinției UE, țara se află în haos, iar imagine internațională a României este mai precară ca oricând. Legiuitorii UDMR din județul Mureș și reprezentanții Uniunii din administrația locală au lucrat și până acum și vor continua munca și în perioada următoare, încercând să rezolve cât mai multe probleme care afectează mureșenii, însă trebuie să ținem cont și de faptul că, în lipsa strategiilor și programelor naționale, România nu va putea să țină pasul cu statele europene dezvoltate. Mai mult, nu va putea ține pasul nici cu țările învecinate și, până când nu suntem legați de restul Europei printr-o infrastructură modernă, economia nu poate să se dezvolte corespunzător. Această situație trebuie remediată, iar UDMR va fi în continuare partener în eforturile făcute pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare pentru România cu ajutorul căreia țara va putea fi mai puternică pe plan economic. Clasa politică română ar trebui să se angajeze în realizarea acestui obiectiv și nu în distragerea atenției publice de la problemele reale prin retorici naționaliste”, a spus Péter Ferenc.

Una dintre inițiativele cu care se laudă politicienii maghiari este cea privind introducerea obligativității pentru învățământul preșcolar. Actul normativ modifică Legea Educației și stipulează ca, până în anul 2020, învățământul general obligatoriu să cuprindă și ultimul an de învățământ preșcolar, urmând ca până în 2023, respectiv 2030, atât grupa mică cât și cea mijlocie de grădiniță să devină forme de învățământ cu caracter obligatoriu.

„Prin faptul că învățământul preșcolar va avea caracter obligatoriu, sistemul nostru educațional va putea deveni mai eficient. Foarte mulți copii, în primul rând cei care provin din mediul rural și nu au frecventat învățământul preșcolar, pornesc cu un dezavantaj când încep școala.  Obligativitatea învățământului preșcolar are ca scop remedierea acestor discrepanțe.  Modificarea și reforma sistemului creșelor este importantă, de asemenea, pentru că acesta ține nu doar de politica educației, ci și de cea a familiei. Conform noii legi, finanțarea creșelor nu va mai fi doar datoria administrațiilor locale. Unitățile de învățământ preșcolar vor fi subvenționate și din bugetul central, se vor putea crea mai ușor creșe noi, iar acreditarea și avizarea creșelor particulare existente se va putea realiza print-o procedură simplificată”, a explicat în cadrul aceleiași conferințe senatorul UDMR Novák Csaba Zoltán – vicepreședinte al Comisiei pentru învățământ a Senatului

La rândul său, senatorul UDMR Császár Károly Zsolt a relatat despre modificările Legii fondului funciar și a Legii cadastrului, respectiv a prezentat prevederile cele mai importante ale Codului Administrativ adoptat recent. Am reușit să modificăm două legi privind titlurile de proprietate a terenurilor prin care se pot cadastra mult mai ușor terenurile intravilane din jurul caselor și prin care am redus semnificativ birocrația în acest domeniu”, a transmis Császár Károly Zsolt, membru al Comisiei juridice a Senatului. În legătură cu Codul Administrativ, el a subliniat: „UDMR a depus numeroase amendamente la proiectul de lege privind modificarea Codului administrativ propus de guvern, dintre care peste șaptezeci au fost acceptate. Datorită amendamentelor noastre, folosirea limbii materne a fost extinsă la prefecturi, la instituțiile deconcentrate, respectiv la inscripționarea străzilor, spațiilor publice și a piețelor”.

author photo two

Cosmina Fernoaga

Este redactorul-șef al site-ului actualdecluj.ro, din aprilie 2014. A fost reporter pentru cotidianul Ziua de Cluj din martie 2005 până în aprilie 2014 şi redactor la Realitatea FM Cluj din martie 2012, timp de un an. Lucrează în presă din iulie 2003, când a debutat la cotidianul "Bună ziua, Ardeal". A absolvit Facultatea de Teatru şi Televiziune a UBB Cluj în 2004 şi Facultatea de Drept a Universităţii „Dimitrie Cantemir” în 2012.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu