Închide

UPDATE #Stopucidereamonumentelor. Hastag și petiție pentru salvarea clădirilor istorice din Cluj-Napoca

ActualitateAdministrație by Luminiţa Silea - ian. 07, 2016 1 1064

Mai mulți utilizatori, inclusiv fostul ministru clujean al culturii, Hegedus Csilla au postat pe rețelele de socializare sub hastagul #Stopucidereamonumentelor o serie de mesaje împotriva politicii aplicate de autoritățile clujene privind îndepărtarea elementelor perioculoase de pe diverse clădiri-monument din centrul istoric al orașului.

După ce la începutul acestei săptămâni primăria clujeană a cerut pompierilor să intervină în cazul unor clădiri care prezintă risc pentru trecători (spre exemplu palatul Elian de pe strada Horea) și să îndepărteze ornamente în pericol să cadă de pe clădiri, pe rețelele de socializare a pornit o campaniei împotriva acestei practici.

Mesajul distribuit sună în felul următor: „DESTUL! Zilele trecute primăria Clujului a dezvăluit soluția prin care dorește să rezolve o problemă pe care, în ultimii 25 de ani nu a fost în stare să o gestioneze. Deoarece nu au fost restaurate în mod profesionist acele clădiri monument, care de altfel atârnă greu la câștigarea titlului de Capitală Culturală Europeană, măreții edili ai urbei de pe Someș au decis: decât să repare, mai bine demolează elementele ornamentale care ”deranjează” aceste clădiri de o valoare incontestabilă pentru patrimoniul construit Central European. Și mai grav este că acțiunea primăriei nu conține NICIUN fel de viziune asupra soluției, neavând nici măcar cea mai vagă idee despre modalitatea și finanțarea refacerii distrugerilor provocate tocmai de administrația urbană. Sau vrea, ca lucrările să fie finanțate din ”fondurile” locuitorilor acestor clădiri, care nu au mai mult de o mică pensie de ”neprivilegiați”? Aceste clădiri monument istoric, sunt transformate cu ”ajutorul” unor muncitori necalificați și nemaivăzuți în ruine, ca apoi să fie demolate cu scopul construcției megastructurilor care deservesc…parcarea. Infrancțiune! În centrul istoric al Sibiului, clădirile monument sunt în proprietate privată. Totuși, acestea au fost restaurate de primărie. Din bani publici. Doar că acolo, administrația locală nu a avut prioritate maximă construcția de stadioane, ci formarea unui ambient urban central, în care se poate trăi. Pentru ca celor, care plătesc taxe și impozite, să le fie bine sau, pentru ca turiștii care vizitează orașul, să cheltuie bani în locații, creând locuri de muncă pentru localnici. Aceste clădiri au supraviețuit două Războaie Mondiale iar acum sunt distruse din cunoștință de cauză. De 25 de ani așteptăm, să se termine cârpelile, dilettantismul. Ca cetățeni, plătitori de impozit ai orașului Cluj, cerem primăriei să întocmească de urgență – în colaborare cu specialiști – programul de reabilitare a patrimoniului construit. Vrem să vedem restaurări bine gândite, executate corespunzător, deoarece NIMENI nu are dreptul să distrugă Clujul!

Acesta este însoțit de diverse exemple și metode de conservare folosite de autorități în alte orașe europene, cum ar fi Budapesta, unde clădirele (gara) au montate pasarele acoperite de protecție a pietonilor.

Concomitent cu campania de pe rețelele de socializare a pornit și o petiție on-line împotriva practicii heirupiste a primăriei clujene: Opriți distrugerea clădirilor istorice din Cluj! Petiția îi este adresată primarului Emil Boc căruia i se cere să formeze o comisie din reprezentanți ai proprietarilor, profesioniștilor, și din membrii Consiliului Local pentru a preveni îmtâplările similare de vandalism. Până la acestă oră petiția a fost semnată de peste 1800 de persoane.

Hastagu-ul #stopucidereamonumentelor dar și #stopkillingmonuments a fost asumat de Asociația clujeană Korzo care susține că l-a inițiat pe rețeaua de socializare. „Această asociație a avut un rol important în informarea și activizarea oamenilor, postările au ajuns la mai multe sute de distribuiri. Asociația va trimite și o scrisoare deschisă primăriei”, au spus reprezentanți ai Korzo.

Ce se cere primăriei și primarului Emil Boc prin scrisoarea deschisă

  1. Care au fost specialiștii consultați care au aprobat aceste măsuri? Dețin aceștia calificarea specială necesară pentru luarea unor astfel de decizii?
  2. De ce nu s-a consultat Comisia Națională a Monumentelor Istorice pentru monumentele de categoria A?
  3. Care au fost criteriile pe baza cărora s-au ales clădirile considerate periculoase? Care este lista completă a acestor clădiri?
  4. Din cauza îndepărtării parțiale a tencuielii și mai ales a elementelor de la nivelul cornișei și acoperișului, degradarea clădirilor se va accelera, iar sub influența factorilor meteorologici, acestea vor fi şi mai expuse. Care sunt soluțiile preconizate pentru aceste consecințe?
  5. S-a efectuat o documentație de specialitate detaliată pentru o restaurare ulterioară a fiecărei clădiri în parte?
  6. În ce mod și în care dintre cazurile în care s-a acționat deja, intervenția a presupus extragerea atentă a elementelor decorative,fără deteriorarea lor ireversibilă, astfel încât acestea să poată fi reutilizate în cadrul unor proiecte ulterioare de restaurare?
  7. Ați solicitat colaborarea și prezența pe teren a unei echipe multidisciplinare specializate în monumente istorice(arhitecți și istorici de artă)?
  8. În ce mod și în care dintre cazurile în care s-a acționat deja, intervenția a fost documentată riguros, de către specialiști, cu fotografii detaliate a ceea ce se îndepărtează și se pierde?
  9. Ce fel de soluții alternative s-au luat în discuție? Există exemple pozitive în cazuri similare (de exemplu, în Sibiu clădirile au fost restaurate într-un mod adecvat, în Oradea fațadele degradate au fost acoperite cu plasă protectoare). De ce nu s-au luat în considerare astfel de variante înaintea demarării acțiunii de îndepărtare brutală și definitivă a tencuielii și ornamentelor?
  10. Vor fi trase la răspundere persoanele care au aprobat şi care au executat intervențiile distructive?

 

 

 

Un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.