Imagini cu copaci toaletați anapoda în toate cartierele Clujului, chiar și pe aliniamentele stradale au fost postate de clujeni pe rețelele de socializare pentru a trage un semnal de alarmă Primăriei că acceptă în fiecare an ca „verdele” din oraș să fie macacrat.
„1.04. În general, întreaga tăiere de formare în coroană nu va cuprinde mai mult de 15% din volumul acesteia (5% = tăiere uşoară, 10% = tăiere medie, 15% = tăiere puternică) (cf. Femmig, 2010). ” http://regulament-toaletare-arbori.blogspot.com/…/lupu…Regulament pentru ingrijirea arborilor urbani / Regulament de ‘toaletare’ a arborilor urbani„, sunt câteva dintre mesajele clujenilor față în față cu dezastrul din Cluj-Napoca, unde, în continuare, copacii sunt ciunțiți și tunși după propria voință a asociaților de locatari sau a cetățenilor cu inițiativă, chiar și a firmei Primăriei, după cum arată clujenii.Cu exemplu, clujenii au arătat că arborele de Cluj e în continuare masacrat și maltratat. Un activist a propus chiar o inițiativă de transformare a unui ciot într-o operă de artă prin care societatea civilă să protesteze față de felul în care se tund copacii în Cluj-napoca.
Activistul Adrian Dohotaru de la SOS arată că, ceea ce se întâmplă în Cluj-Napoca, e și din vina Primăriei care nu a afișat nicioadată registrul spațiilor verzi din oraș, așa cum e obligată de lege, în așa fel încât nimeni să nu își permită să taie copacii sau să îi toaleteze până la trunchi. El a sugerat chiar că Garda de Mediu trebuie să aplice sancțiuni Primăriei.
„În legea spatiilor verzi, Lege nr. 24/15.01.2007, acolo e prevăzut și cuantumul amenzilor. Am intrebat la Primărie de vreo doua ori de registrul spațiilor verzi pe Legea 544/2004, mi-au răspuns ca e în lucru, nu am auzit să fie finalizat. Bine, nici în lucru nu știm ce înseamnă, ca e asa de ani buni”, a arătat Dohotaru.
El a mai amintit de o inițiativă legislativă, aflată în prezent în dezbatere în Parlament, prin care autoritățile locale ar urma să fie obligate ca, doar cu semnătura unui peisagist, să se apuce de amenajarea spațiilor verzi din orașe.
Activiștii din oraș au promis, pe grupurile civice din online, că vor propune, împreună cu specialiștii o rețetă de succes Primăriei, pentru ca în 2023, copacul de cluj să nu mai fie masacrat ca până acum.
Primăria a spus și anul acesta că s-au mai făcut greșeli de toaletare în oraș, dar că acestea se corectează cu amenzi. Primarul Emil Boc a anunțat deja că administrația locală are o politică verde prin care dorește să planteze 100.000 de copaci până în 2030. Primăvara aceasta, a anunțat primarul, în toate cartierele din Cluj-Napoca se vor planta 1400 de arbori cu balot, în așa fel încât aceștia să aibă șanse maxime să crească și să nu mai fie rupți, așa cu se întâmpla în trecut cu puieții puși în zonele verzi. De asemenea, primăria cere copaci ca pe domeniul public și în proiectele private dezvoltate în oraș,
Anul acesta, chiar noua firmă care se ocupă de întreținerea spațiilor verzi din Cluj-Napoca, Eco Garden Construct, a recunoscut că a masacrat arbori de pe artere ca strada Bobâlna, având în vedere că încurcau rețeua electrică.
„Referitor la toaletarea de primăvară – am avut discuții cu firma care face toaletare. În unele zone, am văzut că unii arbori au fost toaletați mai mult decât ar fi trebuit. Sunt și specii de arbori care cresc mai bine după toaletare, dar pot să vă spun că am avut discuții pe această temă. Plantăm peste 1000 de arbori, și în zone unde nu au fost niciodată copaci, ca să aducem pe perioada de vara umbră”, a sintetizat situația toaletărilor din 2022, viceprimarul Dan Tarcea la o emisiune radio.
Vezi și:
Orașul care înverzește ciuntit: copaci „rași”, „cioturi” și “măciulii” pe străzile Clujului
