Sindicatele din educație spun „NU” proiectului noii legi a salarizării: „Indemnizația de senioritate este umilitoare, iar anexa pentru învățământ demonstrează desconsiderarea personalului din educație”

ActualitateEducaţie by Simona Mureșean - aug. 26, 2026 0 12

Federațiile sindicale reprezentative din învățământul preuniversitar și superior resping categoric ultima variantă a proiectului Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, propusă de Guvernul interimar.

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” transmit că proiectul, în forma actuală, nu răspunde solicitărilor formulate de organizațiile sindicale și contestă în special prevederile referitoare la personalul din educație.

„Propunerea de introducere a unei indemnizații «de senioritate» este umilitoare, iar întreaga anexă privitoare la învățământ (în care nu se regăsesc propunerile argumentate ale organizațiilor sindicale) demonstrează desconsiderarea personalului din educație”, se arată în comunicatul comun transmis de cele trei federații.

Sindicaliștii cer, practic, respingerea formei actuale a proiectului, pe care o consideră inacceptabilă.

Ce prevede anexa dedicată învățământului

Proiectul noii legi a salarizării include o anexă distinctă pentru familia ocupațională „Învățământ”. În forma pusă în dezbatere publică, aceasta stabilește o serie de reguli și sporuri pentru personalul din sistem.

Printre prevederi se află reglementarea situației funcțiilor didactice auxiliare pentru care nu mai sunt prevăzute grade sau trepte profesionale distincte. Salariul de bază urmează să fie stabilit la gradația corespunzătoare vechimii în muncă, raportat la gradul sau treapta profesională imediat superioară funcției deținute anterior.

Pentru funcțiile de conducere din învățământul preuniversitar și din instituțiile aflate în subordinea Ministerului Educației, gradul funcției ar urma să fie stabilit prin ordin al ministrului, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Printre criteriile luate în calcul sunt numărul de angajați, numărul de elevi și categoria unității de învățământ.

Proiectul prevede și un spor de izolare de până la 15% din salariul de bază pentru personalul didactic calificat de predare și conducere care lucrează în localități izolate. Diferențierea localităților și zonelor ar urma să fie stabilită ulterior prin hotărâre de Guvern.

Pentru personalul didactic din învățământul special și special integrat este prevăzut un spor de până la 15% din salariul de bază.

De asemenea, profesorii care coordonează și realizează practica pedagogică pentru viitoarele educatoare, învățătoare, institutori și profesori ar putea primi un spor cuprins între 5% și 15%, în funcție de timpul efectiv alocat și de numărul de practicanți.

Un alt capitol reglementează plata pentru predarea simultană. Pentru cadrele didactice care predau simultan la două până la cinci clase, proiectul prevede sporuri de până la 5% pentru două clase, 7% pentru trei clase, 10% pentru patru clase și 15% pentru cinci clase.

În cazul învățământului superior, consiliile de administrație ar putea stabili salarii diferențiate, cu un spor de până la 20% din salariul de bază, în funcție de specificul și calitatea activității, însă aceste sume ar urma să fie suportate exclusiv din venituri proprii. Pentru conducătorii de doctorat este prevăzut un spor de până la 1% pentru fiecare student-doctorand, fără a putea depăși 10% din salariul de bază.

Proiectul mai prevede posibilitatea salarizării prin plata cu ora sau prin cumul pentru personalul didactic de predare, de conducere, îndrumare și control din preuniversitar, în condițiile Legii educației nr. 198/2023.

Totodată, profesorii pentru învățământul preșcolar și profesorii pentru învățământul primar ar urma să fie salarizați la nivelul încadrării unui profesor cu studii superioare din învățământul preuniversitar.

Sindicatele contestă însă tocmai faptul că aceste prevederi nu reflectă propunerile pe care le-au formulat în cadrul discuțiilor privind noua lege a salarizării.

„Un NU categoric”

Cele trei federații sindicale spun că forma actuală a proiectului demonstrează, în opinia lor, o lipsă de considerare față de angajații din educație și cer modificarea substanțială a anexei dedicate acestui sector.

Reacția vine în contextul în care noua lege a salarizării unitare este una dintre reformele asumate de România și urmărește înlocuirea actualului sistem prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 cu un mecanism salarial unitar pentru personalul plătit din fonduri publice. Proiectul a fost pus în dezbatere publică în luna mai, iar consultările cu Ministerul Educației și organizațiile sindicale din învățământ au fost programate în cadrul procesului de elaborare a actului normativ.

Nici un comentariu