Seceta a dus râuri din Cluj aproape de dispariție: un râu este complet secat, altele au ajuns să băltească

Actualitate by Dan Andrei - oct. 05, 2026 0 14

Seceta prelungită a dus mai multe cursuri de apă din județul Cluj la debite extrem de scăzute, unele ajungând la fenomenul de băltire, iar un pârâu era complet secat la sfârșitul lunii septembrie, potrivit datelor prezentate în ședința Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Cluj săptămâna trecută.

Situația cea mai gravă este în zona stației hidrometrice Maia, unde debitele nu au depășit în 2026 decât 18% din mediile multianuale. Acestea au scăzut continuu începând din luna martie, până la apariția fenomenului de băltire. Buletinul hidrologic din 30 septembrie a semnalat băltire pe râurile Borșa, la Borșa, Gădălin, la Bonțida, și Olpret, la Maia. În același timp, pârâul Sălătruc, la Cășeiu, era complet secat. Să precizăm, Olpretul – un afluent al Someșului, în aval de Dej, mai era în această situație și în vara anului 2024.

Și pe cursurile de apă monitorizate la Cluj-Napoca situația este mult sub valorile normale. Debitele medii lunare din acest an au reprezentat între 30% și 82% din mediile multianuale, cele mai scăzute valori fiind înregistrate în mai, iunie și august. La sfârșitul lunii septembrie, debitul Someșului la Dej era de 10,7 metri cubi pe secundă, iar cel al Someșului Mic, la Cluj-Napoca, de 4,78 metri cubi pe secundă. Datele au fost prezentate de Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa, Sistemul de Gospodărire a Apelor Cluj, în cadrul unei informări privind efectele secetei prelungite asupra ecosistemelor acvatice și resurselor de apă din județ și obținute exclusiv de actualdecluj.ro.

Seceta nu afectează doar debitele râurilor, ci pune presiune și asupra acumulărilor de apă. Potrivit raportului prezentat CJSU, debitele afluente în toate acumulările s-au situat sub mediile lunare multianuale în perioada ianuarie 2025 – august 2026.

Acumularea Fântânele a avut un coeficient de umplere cuprins între 66% și 90%, în timp ce Tarnița, unde se află și priza de captare a apei pentru populație, a avut un coeficient de umplere între 81% și 96%. Acumularea Gilău a avut un coeficient de umplere între 59% și 66%.

Sistemul de alimentare cu apă deservește aproximativ 560.000 de locuitori din județul Cluj și circa 55.000 din județul Sălaj, din sursele Tarnița, Someșul Cald, Gilău și sursa subterană Florești – peste o jumătate de milion de oameni.

Bazinul hidrografic Someș aferent județului Cluj are o suprafață de 4.440 kilometri pătrați și o rețea hidrografică de 1.501,5 km, din care 227,96 km sunt amenajați. Infrastructura de gospodărire a apelor cuprinde 125 de lucrări de regularizare, pe o lungime de 227,96 km, 420 de lucrări de apărare și consolidare de maluri – 92,203 km și 46,252 km de diguri. Monitorizarea cantitativă se face prin 18 stații hidrometrice, dintre care 12 automatizate, și 28 de stații pluviometrice, dintre care 14 automatizate. Monitorizarea calitativă se face în 20 de secțiuni.

Apa pentru potabilizare este captată din acumulările Tarnița, Someșul Cald și Gilău și este tratată în stația administrată de Compania de Apă Someș SA, cu o capacitate maximă de trei mii de litri pe secundă.

Conform raportului, debitele afluente în toate acumulările s-au situat sub mediile lunare multianuale în perioada ianuarie 2025 – august 2026. Pe cursurile de apă, debitele medii lunare din 2026 la stația hidrometrică Cluj-Napoca au reprezentat doar între 30% și 82% din mediile multianuale, cu minime în lunile mai, iunie și august. La stația Maia, situația este și mai gravă: debitele nu au depășit 18% din mediile multianuale și au scăzut continuu începând din luna martie, până la fenomenul de băltire.

Stația hidrometrică Maia, amplasată pe râul Olpret, în județul Cluj, face parte din rețeaua de monitorizare hidrologică a bazinului Someș-Tisa. Stația controlează un bazin hidrografic de aproximativ 260 de kilometri pătrați și are în prezent cote de apărare stabilite la 350, 450 și 500 de centimetri. Datele oficiale indică drept cel mai important nivel istoric măsurat aici cota de 580 de centimetri, înregistrată la 28 iulie 1980, corespunzătoare unui debit de 131 de metri cubi pe secundă.

Maia are o istorie de câteva decenii în monitorizarea viiturilor de pe Olpret. Un studiu hidrologic care a analizat perioada 1976-2004 a inclus stația între cele nouă puncte de observație din zona Dealurilor Clujului și Dejului, iar documentele de gospodărire a apelor arată că la Maia au fost înregistrate numeroase viituri rapide. În perioada de dinainte de 1990 au fost consemnate zece asemenea evenimente la stația Maia, cel mai mare număr dintre posturile analizate pe sectorul respectiv; după 1990 au mai fost înregistrate patru.

Nici un comentariu