România, la coada Europei în cercetare și inovare. Care sunt perspectivele

Chiar dacă a crescut în ultimul deceniu, domeniul cercetării și inovării din România e printre cele mai scăzute din Europa; Nokia și-a deschis și închis un centru la Cluj iar acum Bosch încearcă aceeași mișcare la fabrica din comuna Jucu.

Potrivit profilului de țară în ceea ce privește performanțele în domeniul cercetării și inovării (C&I), în prezent, România are unul dintre cele mai scăzute niveluri de intensitate a C&I din Uniunea Europeană, la o valoare mai mică de un sfert din ținta sa de 2% pentru anul 2020, arată un raport al Comisiei Europene.

Subliniind importanța investițiilor și reformelor în domeniul C&I pentru redresarea economică a Uniunii Europene, Comisia Europeană a prezentat, în cadrul unei comunicări, propuneri destinate a ajuta statele membre să optimizeze impactul propriilor bugete, într-un moment în care multe țări, printre care și România, continuă să se confrunte cu constrângeri pe partea de cheltuieli.

De asemenea, CE s-a angajat să susțină statele membre în efortul lor de a aplica, după caz, cele mai adecvate reforme în domeniul C&I, prin oferirea de sprijin politic, date de prim rang, exemple de bune practici etc.
Comisia Europeană a subliniat importanța investițiilor și a reformelor în domeniul cercetării și inovării (C&I) pentru redresarea economică a Uniunii Europene. S-au prezentat propuneri destinate a ajuta statele membre ale UE să optimizeze impactul propriilor bugete, într-un moment în care multe țări continuă să se confrunte cu constrângeri pe partea de cheltuieli. Sporirea investițiilor în C&I este un factor de creștere recunoscut; pe de altă parte, mărirea eficienței și a calității cheltuielilor publice alocate C&I este și ea esențială pentru a permite Europei să mențină sau să câștige o poziție de lider într-o serie de domenii ale cunoașterii și ale tehnologiilor-cheie. Comisia s-a angajat să susțină statele membre în efortul lor de a aplica, după caz, cele mai adecvate reforme în domeniul C&I, prin oferirea de sprijin politic, date de prim rang, exemple de bune practici etc.

„Promovarea inovării este larg recunoscută ca fiind cheia competitivității și a unei calități mai bune a vieții, mai ales în Europa, unde nu putem concura pe partea de costuri. Acesta este un semnal de alarmă pentru guvernele și întreprinderile din întreaga Uniune. Fie luăm acum măsurile ce se impun, fie vom plăti scump în anii ce vin”, e de părere comisarul european pentru cercetare, inovare și știință Maire Georghegan-Quinn.

Comunicarea pune accentul pe trei domenii-cheie ale reformei:

• îmbunătățirea calității proceselor de elaborare a strategiilor și politicilor, reunind activitățile de cercetare și inovare, cu sprijinul oferit de un buget multianual stabil care să concentreze strategic resursele;
• îmbunătățirea calității programelor de C&I, de exemplu prin reducerea sarcinilor administrative și printr-o alocare mai competitivă a fondurilor;
• îmbunătățirea calității instituțiilor publice care desfășoară activități de cercetare și inovare, de exemplu cu ajutorul unor noi parteneriate cu industria.

Comisia a cerut totodată statelor membre să acorde prioritate cercetării și inovării, acum că autoritățile publice redobândesc marjele pentru investiții promotoare de creștere economică. Cu cheltuieli de C&I în sectoarele public și privat ridicându-se în prezent la puțin peste 2 % din PIB, UE rămâne mult în urma unor concurenți internaționali precum Statele Unite, Japonia și Coreea de Sud, China aflându-se și ea pe punctul de a depăși UE. Creșterea la 3% din PIB a cheltuielilor din domeniul C&I rămâne deci un obiectiv-cheie al UE, însă comunicarea de astăzi demonstrează că, pentru a spori impactul economic al investițiilor, este esențial să se amelioreze și calitatea cheltuielilor publice în domeniu. Comunicarea subliniază totodată necesitatea creării unor condiții-cadru adecvate la nivelul UE, care să încurajeze o inovare sporită din partea companiilor europene.
Potrivit profilului de țară în ceea ce privește performanțele în domeniul cercetării și inovării (C&I), în prezent, România are unul dintre cele mai scăzute niveluri de intensitate a C&I din Uniunea Europeană, la o valoare mai mică de un sfert din ținta sa de 2% pentru anul 2020.

Romania 2013

În prezent, un procent de 13,7 % din totalul fondurilor structurale disponibile pentru România este alocat pentru cercetare, inovare și antreprenoriat, în comparație cu procentul general de 25 % de la nivelul UE. O mare parte a fondurilor structurale pentru C&I au fost direcționate către programe de dezvoltare a infrastructurii și resurselor umane pentru C&I, ca o completare a programelor naționale de C&D. Însă reducerea masivă a bugetului pentru C&D din 2009 a împiedicat această complementaritate. În timp ce fondurile structurale pentru sectorul C&I au avut o rată de absorbție de 30 % (procentul plăților aprobate), bugetul de stat pentru C&D a fost într-adevăr diminuat drastic.
Sistemul românesc de C&I este în principal de stat, în condițiile în care doar 38,3 % din cercetare se realizează de către sectorul de afaceri (media UE este de 61,5 %). O altă caracteristică structurală este fragmentarea sistemului public de C&D, care are un număr mare de cercetători, dar îi lipsește masa critică de rezultate ale cercetării. România se prezintă bine în ceea ce privește numărul de noi absolvenți de facultăți științifice și tehnice și numărul de absolvenți de doctorat. Însă subfinanțarea generală a C&I din

1990 până în prezent a generat un exod al creierelor în urma căruia țara a rămas cu un efectiv de cercetători cu o vârstă medie ridicată și perspective de carieră limitate. România suferă în prezent o pierdere netă de cercetători (se estimează că în momentul de față lucrează în străinătate 15 000 de cercetători).
Performanța limitată a României în materie de inovare se reflectă în structura ei economică, în care predomină sectoarele cu tehnologie medie și inferioară. Cererea de cunoștințe este slabă, iar cultura inovării este subdezvoltată. În privința specializării comerțului și a industriei, România face parte din grupul țărilor UE cu venit scăzut (la fel ca Bulgaria, Estonia, Letonia și Lituania), cu un PIB mediu pe cap de locuitor mai scăzut decât media europeană și cu specializare în sectoare mai puțin avansate tehnologic. România este foarte specializată în industrii intensive sub aspectul forței de muncă (pregătirea și filatura fibrelor textile, producția de scânduri, confecții și accesorii), în industrii bazate pe capital (ciment), și pe piață (încălțăminte). În materie de inovare, România este specializată în sectoare cu nivel scăzut de inovare (confecții, piele) și în sectoare cu nivel de inovare mediu-înalt (textile, metale de bază).

Vezi raportul:

Nici un comentariu

Actual de Cluj