Închide

„Revoluția” pentru descongestionarea traficului începe în 2017. Cum a fost la dezbaterea privind majorarea taxelor de parcare în centrul Clujului

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - nov. 25, 2016 2 1768

Puțineii civici clujeni care s-au strâns joi după-amiaza la primărie au fost în mare parte pro majorarea taxelor de parcare în centru, conform propunerii făcute de primărie. Ba, în plus, au cerut tarife și mai mari decât cele propuse de primărie, dar și extinderea măsurilor și în zona II de taxare. În schimb, primarul Emil Boc a profitat de apariția publică pentru a anunța, pe hărți desenate pe deasupra cu markere colorate, că, din 2017, vor începe mai multe proiecte (studii de fezabilitate, plus lărgiri de străzi și proiecte de parkinguri) care vor schimba în bine circulația din oraș, majorarea taxelor de parcare în centrul orașului concomitent cu eliminarea abonamentelor (cu excepția riveranilor) fiind doar preamubului pentru descongestionarea traficului din Cluj-Napoca.

Dezbaterea de la primărie a fost cerută de Consiliul Civic Local (asociație clujeană, coordonată de bancherul Iosif Pop, ce organizează periodic dezbateri publice pe teme de interes local din administrația publică) (Iosif Pop a fost printre puținii dezvoltatori imobiliari care a obținut în centrul Clujului un CUT de 9 pentru o clădire de birouri).

Dezbaterea cu parcările vine după ce, în 17 noiembrie, Consiliul Civic Local a organizat o discuție cu candidații la alegerile parlamentare botezată “Solutii politice si administrative pentru asigurarea infrastructurii de transport local, metropolitan si judetean, asumate de reprezentantii alesi in mandatul 2017-2020”.

Primăria a acceptat cererea și a inițiat, la o săptămână distanță, noua discuție privind taxele de parcare în centru. La dezbatere au fost mobilizați să participe o suită de șefi din primărie: administratorul public Gheorghe Șurubaru, Florin Bugnar (parcări), Virgil Poruțiu (director tehnic), Gabriela Cora (drumuri urbane), Ovidiu Cîmpean (dezvoltare), Marcel Bonțidean (poliția locală). Au fost și doi consilieri locali, Dan Morar de la PSD (ajuns în timpul discuțiilor) și Tothfalusi Andras, dar și un fost consilier local, Gabriel Oniga. A participat și viceprimarul Dan Tarcea sau Zoltan Coroian (de la Asociația Zona Metropolitană), plus alți angajați din aparatul instituției. Cert este, că cei din primărie au depășit numărul civicilor veniți la dezbatere.

10 civici au venit la primărie, din care doi sunt membri ai Consiliul Civic Local. Primarul Boc nu s-a descurajat și s-a arătat pregătit ca dezbaterea să țină chiar până la ora 20.00. Aceasta după ce, preț de câteva zeci de minute după ora 17.00 a prezentat (cu slide-uri proiectate pe ecranul din Sala de Sticlă) măsurile pe care primăria le are în vedere pentru a fluidiza traficul din oraș.

Potrivit lui Emil Boc, măsurile privind majorarea taxelor de parcare în centrul orașului (26 artere) plus interzicerea apobamentelor (cu excepția riveranilor) este doar un preambulul pentru decongestionarea traficului din Cluj-Napoca. O măsură pe care primăria a mai vrut s-o ia anul trecut, însă care a picat la votul din Consiliul Local.

Ce a mai anunțat primarul: 2017 anul proiectelor pentru degrevarea traficului 

Primarul a ținut să anunțe planul pe termen scurt și mediu pe care primăria îl are pentru a normaliza traficul din Cluj. Pe scurt, el implică realizarea centurii de sud (38 de kilometri și 150 de milioane de euro) de la nodul de autostradă, spre Făget, până în Apahida, dar și a unor pasaje supra sau subterane în Cluj-Napoca.

Adică unul de la biserica Sf Petru spre sensul giratoriu din Mărăști și unul de supratraversare a căii ferate în zona Tăietura Turcului – Tudor Vladimirescu. Pentru acestea vor demara studii de fezabilitate în 2017.

Apoi, administrația are în vedere să realize lucrări de modernizare (sau chiar de construcție) a unor poduri: cel de pe Porțelanului va fi lărgit la două benzi, actualul pod urmând să fie păstrat ca pasarelă pietonală (studiul de fezabilitate gata până în decembrie), reabilitarea podului Garibaldi și lărgirea lui la 4 benzi (cu bani din bugetul lui 2017), modernizarea podului Fabricii și realizarea unui pod nou în zona Oașului-Răsăritului.

La aceste proiecte de infrastructură se adaugă o serie de intervenție de lărgire sau de reorganizare a circulațieie pe mai multe străzi ale orașului:

-lărgirea străzii Bună Ziua (4 benzi, două trotuare), sens giratoriu Măceșului, străzi noi de legătură Mihai Românul cu Bună Ziua, sens giratoriu Calea Turzii cu Mihai Românul;

-realizarea de benzi carosabile libere pentru virajul la dreapta spre/dinspre Fabricii;

img_6605

– reorganizarea benzilor de pe strada Dorobanților;

img_6606

– lărgire carosabil Calea Turzii – Piața Cipariu;

img_6608

– reamenajare Piața Avram Iancu – continuarea benzii dedicate pentru transport în comun cu deființarea parcărilor de pe latura cu catedrala ortodoxă;

img_6610

img_6612

img_6614

– banda dedicată pentru transport în comun est-vest – B-dul 21 Decembrie (eliminare locuri de parcare), din Mărăști până în centru (măsurători pe teren până ân 6 decembrie);

img_6617

– lărgirea străzii Câmpului la trei benzi cu reamenajare sensului giratoriu de la intersecția cu Frunzișului, cu realizarea unei benzi noi pentru intrarea și ieșirea pe Câmpului;

– sens giratoiru Calea Mănăștur – strada Câmpului;

img_6618

– reamenajare străzii Izlazului (2 benzi pe sens);

– lărgirea străzii Brâncuși, prin amenajarea unei benzi în plus pe sectorul între Lăcrămioarele și Borhanci;

img_6620

– reamenajare strada Mirăslău.

img_6622

La acestea s-ar adăuga și o serie de proiecte de parkinguri în cartiere sau chiar în zona centrală a căror proiecte administrația dorește să le pornească tot în 2017.

Per total, Boc și-a cronometrat prezentarea pe ecranul mobil din Sala de Sticlă, cu planșe colorate cu markerul pentru a ilustra soluții menționate, la 18 minute. Apoi a organizat discuțiile, a înscris 8 din cei 10 civici la cuvânt, în ordinea anunțată și a mai spus o dată că e dispus să asculte cât este nevoie pe toată lumea. A cerut chiar ca procesul verbal al dezbaterii să ajungă și în Consiliul Local (la ședința din 28 noiembrie) când se vor discuta majorările de taxe pentru parcarea în centru.

Ce au propus civicii

Petre Ungureanu de la Consiliul Civic Local a cerut activarea trenurilor de scurt parcurs pentru a degreva orașul de mașinile studenților și familiilor acestora, autobuze școlare cu protecție de la poliția locală pentru copiii din Florești care vin la școlile și grădinițele din Cluj, creșterea progresivă a taxei de parcare, scoaterea serviciului de Înmatriculări Vehicule din cartierul Gheorgheni. Acesta a mai ținut să-l critice pe, după cum l-a numit, „arhitectul lui Apostu, Adrian Iancu” (de fapt, Iancu a fost adus la primărie de edilul Emil Boc) pentru că a avut o putere de înțelegere foarte limitată și nu a încercat, în faza de avizare a proiectului de betonare a Someșului a celor de la Apele Române, să le schimbe perspectiva și să fie realizată o pistă de biciclete de-al lungul malurilor Someșului (chiar până la Tarnița) plus o explanadă și nu o troacă de beton în care a fost transformat în prezent râul care traversează Clujul.

Boc i-a răspuns că fiecare din propunerile pe care le-a făcut se află în fază de evaluare și implementare, mai puțin cea cu înmatriculările. În plus, cu Someșul, Boc a spus că își amintește că a fost vorba despre un proiect privind siguranța națională, de aceea s-a insistat cu betonul și primăria a fost nevoită să-l accepte.

Arhitectul Emanoil Tudose a ținut să mai spună încă o dată că are o tresărire filosofică când își amintește că, în 1870, când s-a proiectat calea ferată din Cluj s-au lăsat două străzi de o parte și de alta, Răsăritului și Câmpul Pâinii, de 7 metri, tocmai pentru a se face o legătură rututieră de-a lungul căii fertate. „Acei deștepți voiau o legătură de-a lungul căii ferate. Apoi, alți deștepți au lăsat loc pentru acest culoar în zona podurilor de pe Aurel Vlaicu și apoi Fabricii. Când s-a făcut prima girație din Cluj, Piața Mărăști, în 1970, s-a lăsat loc pentru un pasaj subteran de 9 metri lățime, adică nicio conductă să treace nici la stânga nici la dreapta prin zona acestuia. Asta înseamnă să fii urbanist, să prevezi această dezvoltare pe termen lung”, a subliniat Tudose. Arhitetcul a mai subliniat necesitatea unei legături rutiere între centura Vâlcele – Apahida și autostrada Transilvania.

Primarul Emil Boc a mimat că aude pentru prima dată de soseaua rapidă de-a lungul căii ferate. A generat chiar și un pic de spectacol, a pus-o pe Mirela Mărincean să-i arate traseul pe hartă și l-a urmărit pe ecran, cu „punctulețul” rosu. Și, și a dat, pe hartă, taman de biserica ortodoxă din cartierul Bulgaria care a fost pusă ilegal fix pe traseul acestui culoar și despre care s-a discutat la primărie de multe ori. Apoi a admis, după discuții soptite cu oamenii din staff, că acest culoar există prevăzut și în Planul Urbanistic General și că într-adevăr poate fi analizată realizarea lui.

Radu Fărcaș, cetățean a subliniat necesitatea scoterii abonamentelor de parcare nenominale și din zona II de taxare adăugând că măsura pe care primaria vrea să o instituie pe cele 26 de artere din centrul orașului nu va face decât să mute mașinile care parchează aici pe artere cum sunt Clinicilor sau Cardinal Iuliu Hossu, iar centrul tot nu va fi degrevat de mașini. „Este o ideea prostă să nu dublați taxele de parcare și în zona II pentru că, de fapt, măsurile permisive de pe restul de străzi din centru nu fac decât să încurajeze ca oamenii să vină cu mașina și vor muta traficul din zona I, în zona II”, a adăugat Fărcaș.

Da, interesant, a opinat primarul, cu mențiunea că în Consiliul Local (majoritar PNL) va fi o dezbatere și se va analiza respectiva propunere.

Alexandru Bejan, cetățean, a subscris la propunerea de scoatere a avonamentelor de parcare nenominale și din zona II și a cerut chiar limitarea duratei mazime de parcare la două ore (nu la trei cât propune primăria) și chiar un tarif de parcare de 8 lei pe oră. Acesta a mai subliniat că sistemul de control a parcării nelegale din c centru este formal și s-a autodenunțat că de mai mulți ani de când parchează fără să plătească pe strada Emil Isac nu a primit nici măcar o amendă de parcare.

Oficialii primăriei au spus că, din 2017, cinci persoane de la poliția locală se vor ocupa doar de cele 26 de străzi din centrul orașului pentru a verifica dacă se parchează legal.

Timiș Maria, cetățean, a venit cu o problemă personală reclamând că primăria o taxează cu 468 de lei pentru că nu a plătit la timp o taxă de 76 de lei pentru o garaj pe care familia sa îl deține. Primarul i-a răspun că legea este lege și că primăria este obligată să aplice penalități, dar și că nu poate să se aplice discreționar legea.

Andreea Pintilie de la Pony Car Sharing a cerut primărie să aibă în vedere și facilități pentru serviciile de car sharing care sunt o formă de transport de persoane avantajoasă pentru traficul din oraș. Primarul a admis că cei de la car sharing sunt diferiți de Uber (pe care taximetriștii îi acuză pe bună dreptate că se eschivează de la palata taxelor locale), dar spune că nu poate face nimic până când la nivel legislativ aceste servicii nu vor fi reglementate la nivel legislativ.

Gabriel Oniga, fost consilier local PSD, a salutat majorarea de taxe și a cerut în plus măsuri și în cartiere pe arterele principale pentru limitarea abonamentelor de parcare într-un anumit inteval orar, între 18.00 și 9.00 dimineața. El a mai cerut facilități pentru mașinile electrice (locuri de parcare dedicate în centru, chiar gratuități de parcare și stații de încărcare) dar și parcări la intrările și ieșirile din oraș pentru cei care vin din afara orașului și au treabă la Cluj. „Această dezbatere privind sistemul de parcare o aveam în fiecare an în perioada februarie martie când noi ceream bani pentru parkinguri pe structură ușoară în cartiere, cu desființarea garajelor. Acum, nivel propus pentru taxele din centru ați considerat că e suficient să fie dublat, însă ar trebuie să ducem o campanie prin care să-i conștientizăm pe oameni că parcările din centru vor fi foarte scumpe, că ele sunt pentru turiști în special și că există alternativa transportului în comun, a bike sharing-ului și chiar a car sharing-ului. Dar ca să ne aliniem măsurilor pe care cei din afară le-au luat deja de zeci de ani, ar trebui să facem salturi mai mari. Ministerul ajută achiziția de mașini electrice prin subvenții de 5000 de euro și 2500 pentru cele hibrid. Primăria ar trebuie să dea abonamente gratuite pentru aceste mașini încă de acum. Plus să facă locuri de parcare dedicate. O altă politică este restricționarea parțială pe un aminit interval orar a abonamentelor de parcare din cartiere. E un fenoment discriminatoriu. Avem 100 de locuri de parcare pe o stradă care deservește câteva blocuri unde stau mult mai mulți oameni care au mașini. Doar o parte primesc tot anul un abonament, unii rămân pe dinafară, iar vizitatorii sau cei care au treabă în zonă n-au unde parca. Pe parcusul zilei aceste locuri din cartiere ar trebuie utilizate de toată lumea nu de o elită privilegiată pentru că spațiul public trebuie sharuit iar din cartiere trebuie să dispară această practică de sălbăticie urbană prin care, din loc în loc, este plin de țevi și cauciucuri care ies din asfalt și prin care fiecare cetățean a ajuns să-și marcheze locul de parcare”, a mai spus Oniga.

Boc a promis că analizează, cu mențiunea că deja are în vedere o parcare de tip Park&Ride în zona Bila pentru cei care vin din alte localități și au treabă în oraș, ca să-și lase mașinile și să folosească transportul în comun.

Rareș, cetățean, a cerut mai multe parcări pe strada București, prin reconfigurarea trotuarului, mult prea lat dar și funcționalizarea garajelor din zona blocului Spray, unele dintre ele nefolosite pentru mașini.

Vasile Fărcaș, cetățean, a cerut parapeți de protecție a pietonilor pe trotuarele de pe Calea Turzii.

Primarul le-a promis că propunerile lor vor fi analizate.

Cei doi reprezentanți de la Consiliul Civic local nu au mai avut răbdare să stea până la finalul dezbaterii. Ungureanu a mai disuctat cu oficialii primăriei, soptit, după care a plecat, înainte de finalizarea discuțiilor.

Ce PREMIERE s-au mai anunțat la dezbatere

Viceprimarul Dan Tarcea a spus că toate viitoarele parkinguri pe care primăria le va edifica în oraș vor fi dotate cu cu stații de încărcare pentru mașini electrice.

De asemenea, Boc a ținut să aducă în atenția publicului o premieră din oraș privind abonamentele de parcare. Pe strada Arinilor din Cluj unde există 50 de parcări nu a fost cerut nici măcar un singur abonament de parcare. La fel și oamenii din blocul Spray din Mărăști, nu au cerut abonamente de parcare.

 

 

 

 

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

2 comentarii

  1. Este de apreciat deschiderea Primariei la tema dezbaterii dar gandirea si solutiile pentru 3-4 ani nu vor salva Clujul si Zona Metropolei de la periodicele blocaje in trafic si de la obsedanta neputinta pentru gandirea pe termen lung.Investitiile majore pot fi atacate cu fondurile europene si guvernamentale.Ele cer curaj,cu susinere publca dar mai ales politica.
    Majoritatea candidatilor la fotoliile Parlamentului s-a decĺarat deschisa pentru a sustine astfel de proiecte.Cetatenii isi pun fireasca intrebare: Este Primaria si Consiliul Local in masura sa vina la dezbateri cu acest gen de proiecte ?
    Iosif Pop-membru CCL

Scrie un comentariu

Articole similare