‘’Recesiune geopolitică’’: cele mai importante riscuri cu impact global în 2017

2016 a fost un an definit de un mediu politic în schimbare. Atât votul pentru Brexit, cât şi victoria prezidențială a lui Donald Trump au ajutat mişcarea populistă ce se află într-o continuă creştere. În ciuda acestor temeri, pieţele financiare ‘’au trecut peste’’, astfel încât indicii bursieri din America au ajuns la maxime istorice, optimismul post-electoral fiind și el în creştere. Cu toate acestea, atât în ​​Europa, cât și în Asia peisajul a fost unul al încetinirii creșterii economice, cu o inflaţie destul de mică şi care a rezultat într-o politică monetară acomodativă; adică una de mărire a masei monetare şi de ieftinire a costurilor de împrumut, prin care consumatorii şi mai ales afacerile să fie încrezătoare în luarea unui credit, astfel fiind susţinută creşterea economică.

Anul în curs, 2017, este plin de evenimente importante și de provocări la nivel global ce ar putea duce la o ‘’recesiune geopolitică’’, deoarece ne aflăm într-o perioadă de instabilitate sporită cu un risc de volatilitate în mediul politic. Pentru pieţele internaţionale poate fi un an la fel de important precum 2008.

Câteva riscuri care s-ar putea materializa în anul acesta:

1. S.U.A.
   În urma victoriei lui Donald Trump, în luna noiembrie, politica externă americană a început să se concentreze mai mult spre ‘’interior’’. Potrivit unui studiu al centrului April Pew Research, 62% dintre republicani, 48% dintre democrai şi 63% dintre candidații independenți doresc ca noul președinte să se concentreze mai mult asupra politicii interne.
   Este tentant să folosim termenul de „izolaționism” pentru a descrie această preferință a Americii’, dar este posibil să greşim pentru că Donald Trump probabil va fi activ în străinătate – nu neapărat ca lider de construcție, ci mai degrabă pentru a contribui la stabilitatea economică. Este mult mai probabil ca Trump să fie ‘’intervenționist’’ („bomb the hell out of ISIS”). Un raport al Eurasia Group susține că el va respinge rolul Americii în promovarea democrației și a drepturilor omului, ceea ce va duce la declinul instituțiilor multilaterale; noul preşedinte al SUA  se va concentra asupra beneficiilor aduse de parteneriatele comerciale cu alte ţări. Concluziile celor de la Eurasia Group înclină spre o lume fără o superputere, o lume „G-zero” în care China își extinde influența diplomatică în Asia și influența sa economică la nivel global; iar Rusia va interveni decisiv în politica democrațiilor occidentale.
2. China
   Președintele Xi Jinping și-ar putea consolida puterea ‘’la domiciliu’’, evitând astfel cu orice preţ riscul de a părea slab pe plan internaţional faţă de celelalte ţări. Acest risc vine din faptul că el s-ar putea să exagereze în cazul unei provocări: poate în Hong Kong, în cazul în care protestatarii pro-democrație sunt din ce în ce mai ostili faţă de conducerea chineză; sau poate în Marea Chinei de Sud, în cazul în care pretențiile teritoriale se suprapun – acestea au potențialul de a da naștere unui conflict; sau în Taiwan, unde președintele Tsai Ing-wen (ajutat de Trump) şicanează acordul „One China”; sau în Japonia în cazul în care un guvern naționalist se îndepărteză de pacifismul post-război; sau în Coreea de Nord, în cazul în care regimul actual va continua dezvoltarea armelor nucleare ce au capacitatea de a lovi SUA.
   De asemenea, riscurile economice amenință si reprezintă şi ele o provocare în sine, orice reacţie greşită putând zdruncina pieţele mondiale.
3. Germania
   Cei mai importanţi membri ai Uniunii Europene se confruntă cu presiuni politice mari, de a părăsi Uniunea şi de a renunţa la moneda Euro. Dobânzile negative prezintă un mare risc economic, iar fără conducerea Angelei Merkel este greu de crezut că grupul UE ar putea rămâne intact. Deşi sunt şanse mari ca ea să câştige alegerile din acest an, trebuie luat în considerare şi faptul că mandatul său actual este marcat de un populism în creştere, problema imigranţilor fiind arhicunoscută.
4. Orientul Mijlociu

Plin de conflicte devastatoare, Orientul Mijlociu are o frică de tehnologie ce se manifestă în diverse forme. În primul rând ar fi fracturarea hidraulică, care a permis sondorilor americani să subcoteze ţările OPEC şi să priveze de profit ţările dependente de petrol. În al doilea rând este războiul cibernetic. Arabia Saudită are o mare temere faţă de Iran în acestă privinţă, fiecare stat fiind o ţintă potenţială pentru terorişti. Automatizarea reprezintă şi ea o cauză a creşterii şomajului în rândul tinerilor. Iar Wikileaks şi alte reţele pentru ‘’transparenţă’’ forţată au potențialul de a discredita complet regimurile care au scăpat din Primăvara Arabă, cum ar fi familia regală din Arabia.

5. Silicon Valley
   Ciocnirile lui Trump cu mediul de afaceri ar putea avea un impact mai mare în Silicon Valley, tensiunea fiind mai greu de rezolvat prin soluţii simpliste de genul “mutarea a câteva sute de locuri de muncă”. IT-iştii ce susţin ideologia de ‘’libertate și confidențialitate’’ sunt îngrijoraţi de Donald Trump pentru că securitatea națională ar putea fi invocată ca motiv suprem: ne putem aștepta la mai multe conflicte precum cel dintre Apple Inc. (AAPL) și FBI.

În general ne putem aștepta la o stare de incertitudine, mai ales că şi Argentina, Franța, Germania și Rusia vor fi în aşteptarea alegerilor prezidenţiale, Italia va continua să lupte cu un guvern slab, iar Marea Britanie va fi ocupată cu “HARD Brexit-ul”. Cu siguranță va fi un an foarte interesant, cu un deznodământ ce va avea un impact pe termen lung. Efectul acestor evenimente este foarte important şi pentru România deoarece leul s-ar putea deprecia în continuare, atât în baza instabilității sociale create de celebra Ordonanță, cât şi pe fondul unui dolar puternic și un euro nu prea slab. Cu toate acestea, s-ar putea ca perioada prin care trecem să fie totuși bună pentru exporturi.

Text de Bogdan Barnea

GM Profit Point Cluj & HighClassTrading.ro

Nici un comentariu

Actual de Cluj