Raport OCDE: România ar trebui să înceapă să pregătească o tranziție treptată către o impozitare progresivă a salariilor/ E necesară schimbarea sistemului de impozitare în imobiliare
Economie by Actual de Cluj - mart. 12, 2024 0 183
România ar trebui să înceapă să pregătească o tranziție treptată către o impozitare progresivă a salariilor, care să completeze reformele privind transferurile care vizează reducerea inegalității veniturilor, arată raportul Studiului Economic 2024 pentru România, elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), conform Economedia. Țara noastră se pregătește să adere la OCDE. Raportul mai menționează o reformă importantă, cu impact larg în România: creștere eficientă a veniturilor prin impozite pe bunurile imobiliare. Raportul susține că obligația fiscală ar trebui să fie determinată pe baza valorii de piață a unei proprietăți.
Raportul notează progresul lent în corectarea dezechilibrelor fiscale și arată că eforturile pentru a elimina risipa în guvern ar trebui să fie continuate prin revizuiri ale cheltuielilor.
La Palatul Victoria are loc azi evenimentul de lansare a Studiului Economic 2024 pentru România, elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în prezența Secretarului General al OCDE, Mathias Cormann.
Vă prezentăm câteva date din raportul organizației internaționale:
Raportul arată că economia României s-a dovedit a fi rezistentă la șocurile externe după invazia Rusiei în Ucraina și criza energetică care a urmat. “Sarcina imediată pentru politica macroeconomică este de a controla inflația, care se situează cu mult peste țintă. Consolidarea fiscală ar completa o politică monetară mai strictă în ceea ce privește temperarea cererii. Cu toate acestea, creșterea angajamentelor de cheltuieli guvernamentale – inclusiv pentru apărare, reforma pensiilor și salariile din sectorul public – ar putea împiedica reabilitarea fiscală dacă nu se realizează reforme importante pentru a crește nivelul scăzut al veniturilor din taxe ale României”.
Este necesară o reformă eficientă a sistemului fiscal pentru a plasa datoria publică la un nivel
sustenabil, fără a deraia creșterea economică rapidă necesară pentru convergența veniturilor, susține OCDE.
Raportul subliniază că consolidarea fiscală lentă a lăsat o mai mare parte din povara stabilizării condițiilor macroeconomice pe umerii Băncii centrale a României. O înăsprire semnificativă a politicii monetare a făcut ca Banca Națională a României (BNR) să majoreze rata dobânzii de politică monetară de la 1,25% la sfârșitul anului 2021 la 7% până în ianuarie 2023, cel mai ridicat nivel de la criza mondială de crizei financiare globale.
Creșterea PIB-ului real ar urma să se accelereze până la 3,1% în 2024 și 3,3% în 2025, rămânând ușor sub potențial. Creșterile pensiilor și reducerea presiunilor asupra costurilor vor susține veniturile reale ale gospodăriilor. Însă ratele ridicate ale dobânzilor, majorările de impozite și creșterea lentă a ocupării forței de muncă vor menține pe termen scurt creșterea consumului privat la niveluri moderateîn comparație cu mediile istorice recente. Investițiile se vor menține la un nivel ridicat,
susținute de proiectele de infrastructură finanțate de UE. Exporturile își vor reveni treptat, odată cu îmbunătățirea situației economice în Europa. O creștere a producției sub nivelul tendențial va limita crearea de locuri de muncă în următorii doi ani, menținând șomajul peste ratele de dinaintea pandemiei, pe măsură ce creșterea salariilor se va tempera.
Până în 2025, creșterea indicelui principal al prețurilor de consum va încetini la 3,7%, aproape de partea superioară a benzii-țintă a băncii centrale, arată raportul.
Acesta subliniază că riscurile la adresa perspectivelor sunt semnificative. Presiunile susținute asupra costurilor ar putea menține inflația la un nivel mai ridicat pentru mai mult timp decât se presupune în proiecții. Pe termen scurt, majorările taxei pe valoarea adăugată ar putea îngreuna limitarea creșterii ridicate a prețurilor.
“Progresul lent în corectarea dezechilibrelor fiscale ar putea contribui la
deficite de cont curent mai mari și la o expansiune mai rapidă a datoriei publice a României. Într-o perioadă de creștere a ratelor dobânzii, acest lucru ar putea crește riscurile de ieșiri de capital destabilizatoare. O transpunere puternică a fondurilor UE în investiții ar stimula creșterea PIB-ului și ar îmbunătăți viitorul României. Este nevoie de prudență fiscală pentru a tempera cererea și a susține sustenabilitatea datoriei publice”, notează raportul OCDE
“Consolidarea fiscală a încetinit. Previziunile OCDE indică un deficit bugetar al administrației publice de 6% din PIB în 2023, o îmbunătățire modestă față de poziția bugetară din 2022 (6,3 % din PIB). În anul 2024, deficitul bugetar ar urma să se reducă și mai mult, până la 5,8% din PIB. Noile angajamente de cheltuieli, în special cele legate de reformele sistemului de pensii, ar trebui să contribuie la menținerea unor deficite bugetare extinse în următorii ani, depășind pragurile compatibile cu stabilizarea poverii datoriei publice. Acest lucru va împiedica România să iasă din procedura UE de deficit excesiv în 2024, așa cum se preconiza anterior. Într-adevăr, proiecțiile fiscale
publicate în bugetul anual din decembrie sugerează că ieșirea României din procedura de deficit excesiv – care necesită un deficit sub 3% din PIB – nu va avea loc până în 2027″, se arată în rapor.
Consolidarea fiscală ar putea fi și mai lentă dacă cheltuielile publice depășesc obiectivele sau dacă încasările fiscale sunt sub nivelul proiecțiilor bugetare, așa cum s-a întâmplat
în ultimul an. Se preconizează că noile măsuri fiscale vor genera venituri suplimentare de aproximativ 1 % din PIB în 2024 (Consiliul Fiscal Român). De asemenea, guvernul se bazează pe o creștere a veniturilor din măsurile de consolidare a eficienței colectării impozitelor, în cazul cărora rezultatele pe termen scurt sunt dificil de prevăzut.
Consolidarea fiscală trebuie să continue, subliniază raportul. “Accesarea de către România a fondurilor UE în cadrul PNRR ar putea fi redus dacă țara continuă să nu atingă obiectivele de deficit bugetar convenite cu Uniunea Europeană”.
Există și alte motive importante pentru corectarea dezechilibrelor bugetare. Reducerea deficitelor bugetare ar sprijini eforturile băncii centrale. Deficitele mai mici ar contribui, de asemenea, la îmbunătățirea în continuare a contului curent, ar stabiliza povara datoriei publice și ar contribui la constituirea unor amortizoare fiscale pentru viitoarele șocuri adverse. Un plan credibil pe termen mediu este necesar pentru a consolida echilibrele fiscale și a asigura sustenabilitatea finanțelor publice ale României, notează raportul.
Un nou pachet fiscal anunțat la sfârșitul anului 2023 reduce excesele în cheltuielile agențiilor publice și ale întreprinderilor de stat. Noile măsuri lichidează comisiile speciale redundante, interzic achizițiile de mașini scumpe și telefoane mobile, și înăspresc normele privind achizițiile publice. Raportul OCDE arată că eforturile pentru a elimina risipa în guvern ar trebui să fie continuate prin revizuiri ale cheltuielilor.
Legea finanțelor publice din România a integrat analizele cheltuielilor în procesul bugetar. Cu toate acestea, până în prezent, aceste revizuiri au fost efectuate doar ocazional, subliniază specialiștii.
Este nevoie de o stabilire previzibilă și echitabilă a salariilor din sectorul public, arată OCDE.
“Prudența în stabilirea salariilor din sectorul public rămâne importantă. Remunerarea angajaților are o pondere mare în consumul guvernamental din România (28% în 2021, față de media UE de 20%). În urma protestelor din 2023, guvernul a acordat profesorilor creșteri salariale mai mari decât cele planificate, lucrătorilor din sectorul sanitar și altor angajați din sectorul public. Acordarea în continuare de salarii mari în sectorul public ar putea lărgi deficitele bugetare, alimentând în același timp o inflație mai mare a salariilor din sectorul privat. O prioritate a reformei este de a face ca salariile din sectorul public stabilirea salariilor din sectorul public să fie mai prudentă din punct de vedere fiscal, mai echitabilă și mai previzibilă”.
