Raport: cum a ajuns statul de la 70,79% la 6,27% dintr-o companie de IT din Cluj care se revendică de la începuturile industriei din Cluj, în 1969 / Curtea de Conturi: Ministerul Educației nu a apărat interesele statului la CIA Cluj
Economie by Mihai Prodan - sept. 29, 2026 0 33
Statul român a deținut, prin Ministerul Educației, 70,79% din Compania de Informatică Aplicată (CIA) SA Cluj-Napoca. Astăzi mai are 6,27%, iar controlul companiei este în mâinile unei persoane fizice. Un raport al Curții de Conturi, aprobat pe 21 iulie 2026, spune cum s-a ajuns aici. Pachetul nu a fost vândut printr-o privatizare clasică. Statul și-a diluat participația printr-o majorare de capital la care ministerul nu a reacționat la timp.
Auditorii au emis o concluzie contrară, cea mai severă formă de opinie în auditul de conformitate, cu privire la modul în care ministerul a administrat acțiunile statului la companie.
Prin HG 452/2002, cele 18.510 acțiuni nominative ale statului, în valoare de 397.595 lei și reprezentând 70,79% din capital, au trecut de la Autoritatea pentru Privatizare (APAPS) în administrarea ministerului. Potrivit raportului, structura financiar-contabilă a ministerului nu le-a înregistrat în evidențe după acel transfer. Ele au apărut în contabilitatea Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN) în 2005, „fără documente care să ateste proprietatea sau administrarea în condițiile legii”. Ministerul le-a înregistrat contabil abia în ianuarie 2026, după intervenția auditorilor.
În noiembrie 2010, Monitorul Oficial a publicat convocatorul unei Adunări Generale Extraordinare a Acționarilor (AGEA) cu un punct pe ordinea de zi: majorarea capitalului social. Hotărârea nr. 2/11.12.2010, publicată în Monitorul Oficial pe 28 decembrie 2010, a aprobat, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, creșterea capitalului de la 561.659 lei la 20,78 milioane lei. Noile acțiuni urmau să fie subscrise în numerar, cu drept de preferință: fiecare acționar putea cumpăra 36 de acțiuni noi pentru fiecare acțiune deținută, în 31 de zile. Hotărârea a trecut cu voturile acționarilor prezenți, care dețineau 7.438 de acțiuni, adică 28,4458% din capital. Statul, cu 70,79%, nu a votat împotrivă și nu a subscris.
Raportul consemnează că, din documentele analizate, nu rezultă participarea unui reprezentant al ministerului la ședința din 11 decembrie 2010. În martie 2011, CNVM (predecesoarea ASF) a informat ministerul că, după majorare, capitalul societății era de 6.344.247 lei, iar cele 18.510 acțiuni ale sale reprezentau 6,267%. Documentul nu explică diferența dintre suma aprobată în hotărâre și capitalul final. Reiese doar că au fost subscrise 269.208 acțiuni noi, iar numărul total a ajuns la 295.356. Structura publicată la retragerea companiei de la tranzacționare, în 2019, arată o persoană fizică cu 276.283 de acțiuni, ministerul cu 18.510 și alți acționari cu 563.
Abia în 2014, ministerul a dat în judecată compania, acționarii persoane fizice și firma Baucom SRL la Tribunalul Specializat Cluj. A cerut anularea actelor AGEA din 30 octombrie 2010 și a celor ulterioare, precum și repunerea în situația anterioară. Instanța a respins cererea prin Sentința nr. 1763/11.06.2014, pe motiv că ministerul nu avea calitate procesuală activă. Judecătorii au reținut din procesul-verbal al adunării din 30 octombrie 2010 că ministerul a participat printr-o reprezentantă, împuternicită prin procură specială să voteze pentru adoptarea hotărârii, iar aceasta a votat conform mandatului. Apelul la Curtea de Apel Cluj a fost respins prin Decizia nr. 86/26.01.2015.
Auditorii notează că ministerul a acționat în instanță la mai mult de trei ani după adunare. Legea societăților comerciale prevede pentru contestarea hotărârilor AGA un termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, iar hotărârea fusese publicată în decembrie 2010. Curtea de Conturi consemnează „pasivitatea instituției” și consecința: „pierderea calității de acționar majoritar”. Raportul se referă atât la o adunare din 30 octombrie 2010, cea contestată în instanță, cât și la una din 11 decembrie 2010, cea din hotărârea de majorare, fără să lămurească relația dintre ele.
„Aspectul sesizat se confirmă”
Raportul a pornit de la o petiție care cerea verificarea privatizării CIA Cluj-Napoca și a prețului obținut de stat. Curtea de Conturi răspunde că „aspectul sesizat se confirmă”, dar cu precizarea că privatizarea s-a făcut prin majorare de capital cu aport în numerar, subscris de acționari, „ca urmare a neimplicării” ministerului în protejarea intereselor patrimoniale ale statului. Auditorii nu vorbesc despre fraudă, prețuri manipulate sau persoane vinovate. Afirmațiile din petiție despre un fost director, soția acestuia, presupuse incompatibilități și valoarea sediului din strada Republicii 107 nu au putut fi confirmate, pentru că depășesc competențele Curții.
Ministerul trebuie să analizeze cauzele eșecului din instanță, să stabilească eventualele prejudicii produse prin pierderea controlului asupra societății și să dispună măsurile legale pentru recuperarea lor, într-un termen propus de șase luni. Raportul nu cuantifică prejudiciul.
Ministerul și-a însușit constatările din raport, cu o excepție: cea referitoare la pierderea controlului, ca și concluzia contrară. Pe aceste puncte, după ședința de conciliere din 11 martie 2026, părțile au rămas în divergență.
Cum s-a născut CIA Cluj-Napoca
Compania de Informatică Aplicată (CIA) SA Cluj-Napoca își plasează începuturile în 1969, când a fost înființat la Cluj Centrul Teritorial de Calcul Electronic, cu activități de analiză de sisteme, proiectare de aplicații și pregătire de cadre în informatică. Pe site-ul propriu – neactualizat din 2018 – firma se prezintă drept „cel mai vechi start-up IT din Cluj” și a marcat 50 de ani de activitate în februarie 2019.
Forma actuală vine din reorganizările de după 1990. În 1991, în baza HG 1365/1990, fosta întreprindere de stat a fost împărțită în două societăți pe acțiuni, Societatea de Calcul Electronic Cluj și Centrul de Informatică Aplicată Cluj, cu sediul pe strada Gheorghe Bilașcu nr. 107. În 1998, prin fuziune, prima a absorbit-o pe a doua, iar rezultatul a fost CIA SA Cluj-Napoca. Cele două firme aduceau și terenuri de 2.785,64 mp și 903,23 mp, incluse în capitalul social.
La înființare, capitalul era de 65.370 lei, iar Fondul Proprietății de Stat avea 19.082 din cele 26.148 de acțiuni. După majorarea din 1999, la 561.659 lei, statul rămânea cu 18.510 acțiuni (70,79%), SIF Banat-Crișana avea 20,44%, iar ceilalți acționari 8,77%. În 2002, pachetul a trecut de la APAPS la Ministerul Educației.
În anii ’90, odată cu apariția calculatoarelor compatibile IBM-PC, firma și-a reorientat activitatea. Astăzi se descrie drept „hub IT full service”: datacenter, servere dedicate, colocare, backup, hosting, dar și soluții de e-sănătate, telemedicină, trasabilitate și identificare RFID. Compania spune că a investit peste 3 milioane de euro în ultimii ani, inclusiv din fonduri europene, și că ministerul este „partener de încredere” în proiectele sale de cercetare-dezvoltare.
Acțiunile s-au tranzacționat pe piața AeRO a Bursei de București (simbol SOEL) până la retragerea din 2019, când o persoană fizică deținea 276.283 din cele 295.356 de acțiuni, iar ministerul 18.510.
