Protest, cu numere de Italia şi gândul acasă. „Toţi ne gândim să ne întoarcem. Dar să ne întoarcem într-o Românie mai curată şi fără corupţi”

„Îi căutaţi pe cei din diaspora? Diaspora vine mâine la Bucureşti”, ne spune taximetristul, în timp ce încercăm să ajungem la locul unde fac popas la Cluj cei câţiva români intraţi în ţară prin Vama Borş, în drumul lor spre protestul anti-Guvern de mâine de la Bucureşti. Îi spunem că, totuşi, câţiva reprezentanţi trec azi prin Cluj, aşa că se grăbeşte să ne ajute să ajungem la ei cât de repede. „Şi eu am copiii plecaţi”, ne lămureşte. Sunt la muncă, în Italia, undeva lângă Milano. „Au vrut să vină şi ei la protest, dar nu au putut. Nu îi lasă în concediu acum, e plin sezon şi nu au cu cine să îi înlocuiască. Dar ar fi venit”, spune tatăl taximetrist. „Mari probleme mai au şi românii ăştia”, îi zice, ironic, un coleg, prin staţie, după ce tocmai îl informase despre locul în care se adună coloanele de maşini. „Păi să ştii că au dreptate să protesteze”, i-o taie, scurt, taximetristul nostru. Şi continuă, de data asta în dialog cu noi. „Ăştia de la guvernare, toţi, îs nişte criminali! Toţi, nu numai PSD-u’. Şi Orban ăla care bea, şi ăilalţi. Cu Iohannis nu am nimic, l-am şi votat, n-am nimic cu neamţu’. Deşi şi ăla… nu are copii, numa case şi pleacă cu soţia în vacanţe”, spune tatăl de copii emigranţi despre clasa politică din România. Ajungem în centru, îi mulţumim şi ne vedem, fiecare, de treabă în continuare.

Dovada supremă a cifrelor covârşitoare din analizele despre migraţie. Dacă nu ai chiar tu, în familie, pe cineva plecat, sunt mari măcar şansele de a întâlni pe cineva cu rude în afară…

Între timp, aproape de statuia domnitorului unificator Mihai Viteazul, în piaţa care îi poartă numele, au ajuns protestatarii. Sunt bannere pregătite, unii poartă tricoruri de echipă, cu hashtag; flutură steaguri. Ne asurzesc vuvuzelele şi, din când în când, se scandează. „Sistemul mafiot conduce peste tot!”, se aude. „Diaspora este România!”. „Diaspora este România!”

O parte dintre cei prezenţi aici sunt clujeni, veniţi să îi întâmpine pe reprezentanţii diasporei, ceilalţi sunt chiar… diaspora. Un domn şi o doamnă se alătură vocilor de protest, ridicând bannerele acelea făcute de echipa #Rezist – cu cătuşe, în formă de 100 (simbol de Centenar). Oare sunteţi cu diaspora? „Da! Nu se vede pe faţa noastră, cât suntem de obosiţi?”, spune, convingător, doamna. Au venit tocmai din Perugia şi, ca să ajungă aici, au călătorit toată noaptea.

„Venim în fiecare an, ne aducem copiii în vacanţă aici”, spune domnul Aurelian. Cei doi sunt plecaţi din ţară de peste 13 ani şi lucrează acum în Italia – el într-o fabrică de lemn, ea în domeniul croitoriei, dar are şi experienţă de muncă în restaurante. „Nu suntem cerşetori, suntem cinstiţi, suntem respectaţi pentru ceea ce facem şi ceea ce suntem”, spune Nicoleta Stancu. „Nu vrem corupţi! Vrem să ne întoarcem în ţară la noi, vrem să oferim ce e mai bun din ceea ce facem noi peste hotare. Noi, românii, care muncim…. Vrem să ne întoarece în ţară la noi şi nu putem din cauza lor, a celor care conduc ţara. Ăsta e visul nostru, să ne întoarcem”, spune, mai departe, Nicoleta.

Cei doi sunt din Vrancea. „Mama e acasă, avem familie aici, trimitem bani acasă”, spune Aurelian. Ce li se pare a fi cel mai rău în România, acum? „Că fac legi pentru ei. Pentru a scăpa o persoană, vor să scape şi alţii, restul corupţilor”, crede Aurelian, care are şi un exemplu concret de la el de acasă, din Vrancea, cu un primar PSD.

Speraţi să se schimbe ceva în bine? „Da”, spune, hotărâtă, Nicoleta. „Dacă acum nu se poate, nu se va mai putea niciodată”, completează ea.

„Noi trăim în Italia, muncim acolo, dar asta nu înseamnă că am abandonat România. Avem televiziune românească, ne uităm la ceea ce se întâmplă în România, cumpărăm produse româneşti, ne învăţăm copiii limba română. Suntem români 100%”, spune Nicoleta. Şi totuşi… „Viaţa acolo e mai bună, din punctul de vedere al civilizaţiei, din punct de vedere financiar; nu trebuie să dăm şpagă, putem să mergem la medic, fără probleme, îţi faci rapid un document. Aici te trimite de la unu la altul, îţi trebuie o mie de hârtii ca să faci orice şi ţi se pun beţe în roate”, spune, revoltată, românca ce munceşte în Italia.

„Am venit să îi susţin pe românii din ţară, care au nevoie. Mulţi vor să iasă şi le e frică, că îşi pierd jobul. Am cunoştinţe care spun că nu îşi permit să iasă la protest, că riscă să îşi piardă locul de muncă”, spune Ioan, plecat în Anglia de mai bine de 15 ani. Ca mulţi dintre cei care vin la protestul din 10 august, şi el s-ar întoarce acasă, în ţară. „Toţi ne gândim să ne întoarcem, dar să ne întoarcem într-o Românie mai curată şi fără corupţi. M-aş întoarce pentru familie, pentru prieteni, pentru copii”, spune el. Ce i se pare cel mai rău acasă? „Corupţia, corupţia, corupţia e cea mai rea. Şi minciunile, lumea e minţită cu televizorul, li se promit pensii bătrânilor, sunt minţiţi”, spune Ioan, care e sudor în Anglia. „M-aş întoarce în România, la familia de aici, nu mă gândesc să rămân o viaţă acolo. Mulţi dintre noi ne gândim să ne întoarcel, cel puţin 50% dintre noi”, spune Ioan, în timp ce se îndreaptă spre una dintre maşinile din coloană, pregătite să pornească spre Bucureşti. „Acasă” în România e pentru el la Iaşi. „Am intrat aseară în vamă, dar nu ştiu dacă ajung să îmi văd familia. Merg la protest”, spune Ioan.

Milioane

Între 3 și 5 milioane de români trăiesc și lucrează în afara țării (cifre exacte nu sunt), unul din patru absolvenți de studii superioare pleacă din țară, e criză acută în Sănătate – unul din patru medici a părăsit țara, iar orașele dezvoltate – cum ar fi Bucureşti, Cluj, Iași şi Timișoara – se confruntă cu o criză de personal. Sunt cifre dintr-o analiză recentă publicată de economişti ai Băncii Mondiale. Şi pentru fiecare dintre cei „3-5 milioane” e câte o poveste, câte o despărţire, câte o mică (sau mare) dramă de familie. Pleacă medici, pleacă meseriaşi, pleacă studenţi, pleacă oameni amărâţi în căutarea unei vieţi mai bune, pentru ei şi familie, pleacă olimpici pentru şanse în plus. Generaţii întregi de copii, nu mai puţin de 100.000, conform datelor oficiale, rămân în ţară fără părinţi, deoarece aceştia pleacă în străinătate în căutarea unui loc de muncă.  În perioada 2000-2013, numărul medicilor din România care au părăsit ţara a crescut cu peste 650%, depăşind 14.000 după 2013 (deci peste 25% din totalul medicilor).

Mai multe aici:

Migrația, sindromul „Case noi în locuri pustii” și criza forței de muncă. Banca Mondială: „exodul creierelor poate avea consecinţe serioase asupra dezvoltării României”

Citeşte şi:

Reportaj. Printre standurile care „vând” locuri de muncă pentru medici. De ce ne pleacă specialiştii?

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.