Proiectul Tarnița – Lăpuștești: Ministerul Energiei semnează ”memorandum de înțelegere” cu japonezii de la Itochu. ”Investiția pe care România o așteaptă de zeci de ani va deveni realitate”

A fost semnat, azi, un ”Memorandum de Înțelegere” pentru proiectul strategic Tarnița-Lăpuștești cu marea companie japoneză Itochu, anunță azi ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Memorandumul a fost semnat în cadrul primei ediții a Forumului Energiei România-Japonia, organizată la București. ”Este probabil cel mai important eveniment bilateral de acest tip organizat în ultimii ani în România, iar reprezentarea partenerului strategic nipon a fost pe măsură, prin vice-ministrul economiei, comerțului și industriei, E.S. Shinji Takeuchi, alături de companii de top din Japonia”, spune Burduja.
Hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, o ”baterie verde” de până la o mie de megawați, va juca un rol cheie în echilibrarea sistemului energetic național și regional – aceasta se spune încă de pe vremea regimului comunist. Pe baza memorandumului semnat astăzi, Itochu ar urma să ajute la ”avansarea rapidă a investiției”, de la revizuirea documentației tehnice până la execuția proiectului. ”Investiția pe care România o așteaptă de zeci de ani va deveni realitate — suntem condamnați să o ducem la bun sfârșit dacă vrem să dăm generațiilor viitoare energie sigură, accesibilă și verde”, spune azi Burduja.

Construcţia centralei de la Tarniţa-Lăpuşteşti e estimată să coste peste 1,45 miliarde de euro, spre comparație costul metroului din Cluj e estimat la două miliarde de euro. Hidrocentrala va avea o capacitate instalată de 1000 de megawaţi şi o capacitate a bazinului de zece milioane de metri cubi de apă.

Varianta construirii hidrocentralei datează încă de acum aproape o jumătate de secol, din 1975, când Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice a elaborat studiile de amplasament şi de schemă pentru construirea unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, în România. Dintre cele 17 locaţii favorabile reţinute după cercetări, în  1988 opţiunile s-au restrţns pentru bazinul Someşului Cald. Cea mai favorabilă variantă din punct de vedere hidrologic şi geologic a fost cosniderat lacul de acumulare Tarniţa.

Citește și:

“Planul B” pentru proiectul de un miliard de euro al hidrocentralei cu pompaj Tarnița-Lăpuștești din Cluj: o asociere cu giganții EdF și Itochu, care are afaceri cât un sfert din PIB-ul României

Nici un comentariu

Actual de Cluj