Închide

Proiectul de 100 de milioane de euro pentru construirea unui cartier pe un deal din extravilanul unei localități satelit a Clujului, Apahida, a trecut de etapa de consultare/Investiția e de bun augur, a transmis președinte CJ Cluj, chiar dacă specialiștii l-au contrazis

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - mart. 18, 2022 0 6901

Un proiect pentru construirea a 1000 de apartamente în comuna Apahida, pe un deal de peste 9 hectare situat în extravilanul localității, pe care noul Plan Urbanistic General aflat în pregătire nu îl are în vedere pentru construirea viitoare, a ajuns pe masa comisiei de urbanism a Consiliul Județean Cluj. Investiția ar fi de 100 de milioane de euro și ar urma să se deruleze într-o localitate unde Primăria a permis construirea pe dealuri, cu drumuri care nu se întâlnesc iar, recent, construcțiile din această zonă au început să o ia la vale.

Proiectanții, biroul Trans Form al arhitectului Vlad Negru (membru în comisie) au explicat că au venit la o consultare pentru a vedea în ce direcție să meargă cu Planul Urbanistic Zonal pentru introducerea terenului în intravilan și construirea ansamblului imobiliar, având în vedere că acesta trebuie să parcurgă o procedură dificilă de avizare. Negru a mai anunțat că Primăria din Apahida a considerat proiectul oportun, eliberând un aviz încă din 2020.

Față în față cu proiectul, arhitectul șef al județului și o parte din specialiștii din comisie nu au văzut cu ochi buni construirea pe dealurile din extravilanul comunei, mai ales că noul PUG pregătit la Apahida nu a luat în calcul introducerea respectivei suprafețe de teren în intravilan. Chiar dacă au recunoscut că Negru a fundamentat foarte bine proiectul. Asociația civică Pro Apahida, prin Marius Corîci a transmis că Apahida nu este pregătită deoacamdată pentru dezvoltări pe dealuri, în condițiile în care există probleme majore cu rețeaua de canalizare care se înfundă, dar și cu presiunea apei, gazului și cu rețeaua electrică.

În schimb, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe a anunțat că susține investiția, că nu poate fi vorba despre încurajarea speculei, în condițiile în care investitorii, compania Estimo, ar fi dispuși să investească sume considerabile pentru realizarea utilităților dar și pentru îmbunătățirea rețelelor existente în comună. Poziția sa a fost susținută și de arhitectul Radu Spânu care a ținut să arate că și Cluj-Napoca s-a dezvoltat de o manieră similară, prin amenajarea cartierelor Gherogheni, Grigorescu sau Mănăștur, că dezvoltarea va ridica prețurile pe metru pătrat, cu mențiunea că viitorul cartier ar trebui să vină cu o componentă de birouri și incubatoare de afaceri mai consistentă.

 

„Terenul studiat este situat in extravilanul comunei Apahida, în afara perimetrului de protectie a valorilor istorice si arhitectural urbanistice. Amplasamentul se află în nord-estul comunei Apahida, pe traseul DN16, în zona numită Tăul Maierului. Amplasamentul studiat este caracterizat de terenul în pantă, prezența unei zone umede în proximitatea amplasamentului și DN16. Situl oferă perspective interesante asupra comunei. În prezent, în zona centrală a comunei Apahida predomină locuințe individuale, colective mici și grupat funcțiuni industriale. Funcțiunile industriale dezvoltate în vatra satului au deteriorat imaginea urbană, calitatea locuirii fiind îndoielnică. Odată cu extinderea intravilanului prin noul P.U.G și construirea drumului Transregio T35, zona de est a comunei Apahida va deveni un nou centru de interes pentru dezvoltări urbanistice, datorită accesibilității, distibuției funcțiunilor și a reliefului. Vechea vatra a comunei se va schimba în timp, deoarece zona adiacentă străzii Libertății, deja populată cu funcțiuni industriale, se va dezvolta în mod firesc spre comuna Jucu. Prin urmare, zonele rezidențiale se vor extinde pe delaurile comunei”, se arată în PUZ-ul noului cartier dorit în Apahida.

Arhitectul Vlad Negru a explicat comisiei de urbanism că beneficiarul investiției, societatea Estimo, dorește introducerea terenului de 9,2 hectare în intravilanul comunei ca zonă de locuire dar și că propunerea este justificată având în vedere că datele statistice arată o rată liniară de creștere de 4-5% a populației comunei pe an, ceea ce înseamnă că în zece ani Apahida ar ajunge la 30.000 de locuitori, în timp ce suprafețele de locuire propuse în PUG pot găzdui doar puțin peste 5000 de locuitori. „Terenul este conectat de drumul spre Reghin are declivitate mică și este mult mai bun pentru construcții decât zona de vizavi care este propusă spre a fi introdusă în intravilan în noul PUG al comunei”, au mai arătat proiectanții.

Concret, pe teren se propune amenajarea unui cartier de blocuri cu câtre patru niveluri (cu indicii urbanistici, POT de 35% și CUT de 1,4) și un total de 1000 de apartamente, o funcțiune de creșă și grădiniță, funcțiuni comerciale și de servicii, o zonă verde sau o funcțiune medicală. Locuirea ar urma să ocupe 50% din suprafață.

Consiliul Local a eliberat un aviz de oportunitate pentru introducerea în intravilan a terenului și derularea investiției în 30.07.2020, deci susține investiția, a arătat arhitectul Vlad Negru. El a mai spus că a venit la o primă consultare cu aceast proiect pentru a vedea dacă va fi sau nu susținut, având în vedere că PUZ-ul trebuie să parcurgă o perioadă de obținere a avizelor necesare care este costisitoare.

Investiția în viitorul mini cartier din Apahida este de 100 de milioane de euro și se preconizează că acesta va avea 2500 de locuitori.

Arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță, arhitecta Alice Oprică (implicată și în noul PUG Apahida) sau arhitectul Octav Olănescu au fost reticenți la mărirea intravilanului comunei cu alte suprafețe decât cele prevăzute în viitorul PUG al comunei, arătând că există destul teren intravilan neconstruit. Ei au opinat că, ca să funcționeze această construire pe dealuri, viitorul cartier ar trebui să devină independent, să aibă și o componentă serioasă de birouri care să genereze locuri de muncă, spații de învățământ primar, gimnazial, funcțiuni medicale și administrative sau zone verzi mult mai generoase. „Altfel nu va fi decât un cartier dormitor din care pleci și în care vii”, au arătat specialiștii. Dacă se va continua construirea cât mai indepărtat de zonele constituite, viitorul nu este optimist deoarece aceste zone vor genera foarte multe probleme. În plus, ei au adus în discuție actualele probleme din Dezmir, unde s-a permis construirea pe dealuri și unde construcțiile au început  să o ia la vale.

Aceștia au propus chiar ca proiectul să aștepte avizarea noului PUG al comunei și apoi să pună în discuție extinderea intravilanului comunei.

În discuție a intervenit și președintele CJ Cluj Alin Tișe, cel care conduce comisia de urbanism și care a lipsit la începutul prezentării, fiind ocupat cu treburi administrative. Acesta s-a interesat dacă Primăria Apahida dorește respectiva investiție. „Ei zic că vor”, l-a lămurit arhitectul șef al județului. A intervenit în discuție și Iuliu Mîrza, arhitectul șef al comunei, care a arătat că s-ar putea pune în discuție ca și pe acest teren să se permită construirea, având în vedere că zona de vizavi apare în noul PUG propusă pentru a fi introdusă în intravilan.

În ședință, Tișe i-a dat cuvântul și lui Marius Corîci de la Asociația Pro Apahida care a spus că, deocamdată, comuna nu este pregătită de astfel de noi dezvoltări în condițiile în care actualele rețele de utilități nu fac față. „Noi ne dorim dezvoltarea, dar lăsați-ne să ne pregătim. Deja noul PUG propune introducerea unei suprafețe consistente în intravilan pentru construirea de locuințe”, a arătat acesta. El a mai completat că dezvoltarea trebui să facă sens și să nu fie justificată doar de dorința unor investitori care au teren extravilan de a construi pe acesta.

Ca poziție, Tișe a arătat că dezvoltarea e de bun augur, mai ales având în vedere că investitorii își asumă dezvoltarea rețelelor de utilități, în prealabil.

Vlad Negru a mai arătat că, având în vedere dezvoltările industriale din Jucu, zona e potrivită să primească locuire dar și că astfel de proiecte salvează vatra satului de blocurile între case. Mai mult, el a arătat că investitorii sunt dispuși să investească în extinderea stației de epurare a comunei, dar și pentru dezvoltarea rețelelor de utilități, fără a le afecta cele existente.

Radu Spânu a încurajat și el proiectul arătând că și Cluj-Napoca sa dezvoltat la fel odată cu cartierele Gheorgheni, Grigorescu sau Mănăștur, amplasate în apropierea localității tradiționale. El a recomandat însă proiectanților să prevadă zone mai consistente de birouri sau incubatoare de afaceri.

Cu noua poziție exprimată de președintele Tișe, arhitectul județului a recomandat proiectanților să ia în calcul simularea dezvotării și pe teritoriile din proximitate (zona stufărișului, a fostei ferme din comună etc), ca propunere, arătând că teritoriu este mult prea mic pentru a fi funcțional și ca un mini-cartier sau precum cartierul Gherogheni din Cluj-Napoca, adus în discuție de Radu Spânu. Pe planșe, a marcat respectiva zonă unde Negru a primit sarcină să simuleze dezvoltarea viitoare.

Având în vedere că proiectul a fost supus doar consultării în comisie, s-au formulat doar recomandări pentru momentul în care acesta se va întoarce pentru avizare.

Anul trecut, comisia de urbanism a județului a dat undă verde unui alt proiect cu 300 de apartamente al căruit beneficiar este compania Estimo. Proiectul ansamblului imobiliar dorit pe dealul Dărăuaș din localitate Sânnicoară, comuna Apahida, elaborat de Schmidt Arhitectură, a primit aviz favorabil în octombrie 2021 de la comisia de urbanism a județului, după ce proiectanții au recalibrat ansamblul, circulațiile, au renunțat la zidurile de sprijin din beton, au reorganizat locurile de parcare în subsolul blocurilor mărind suprafața spațiilor verzi și vor oferi comunității o grădiniță de interes public. Ansamblul urmează să se construiască pe un teren de 2,6 hectare și cuprinde 6 blocuri cu câte patru etaje și unul retras și un total de 330 de apartamente. Beneficiar este Estimo iar apartamentele în viitorul complex au fost deja scoase la vânzare cu 1100 euro/mp. DETALII: Comisia de urbanism a județului a dat undă verde pentru construirea unui ansamblu cu peste 300 de apartamente în Apahida

Societatea Estimo are sediu înregistrat în Cluj-Napoca și îi are ca asociați pe Gheorghe Vanciu (36%), Vasile Morea (32%), Vasile Meseșan (32%), ultimul îndeplinind funcția de director. Pe 2020, societatea a raportat pierderi în exercițiul financiar. Deja apartamentele din ansamblul rezidential din Sânnicoară au fost scoase la vânzare, prețul cerut fiind în jur de 1100 de euro pe metru pătrat.

Imagini simulate cu noul proiect Estimo:

 

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.