Problemele Clujului. Ce a inventariat Banca Mondială

2300 de pagini a produs Banca Mondială pentru Cluj, cu o echipă de 1000 de oameni în Cluj, la capitolul studii de fundamentare a Planului Județean de Amenajarea Teritoriului (PATJ) Cluj. După această etapă în care s-au identificat problemele urmează etapa de propuneri și apoi cea de avizare. Documentul va avea inclusă și o strategie de dezvoltare a județului. În aprilie va fi lansat și un site unde vor putea fi consultate toate documentele produse până acum în cele 10 luni de când a început PATJ.

MEDIU

Calitatea apei este foarte bună având în vedere investițiile făcute de Compania de Apă, însă suntem pe locul I în rapoartele Greenpeace la capitolul tăieri ilegale de pădure. În plus, s-au făcut rețele de transport, s-a construit până la liziera pădurii, s-au afectat habitatele. Avem probleme mari și cu gestionarea deșeurilor din construcții dar și legate de situri contaminate.

Clujul este afectat de valurile de căldură. Potrivit unui studiu făcut pe decesele din ultimii 30 de ani, 14% dintre decesele din Cluj sunt cauzate de căldură. Există insule de căldură care pun probleme atât în Cluj-Napoca (zona CUG, zona parcării de la Polus) cât și în județ și trebuie compensate cu investiții în zone verzi dar și în modalități eficiente pentru accesarea acestora de către populație.

La capitolul arii protejate, cele de importanță națională sunt clar identificate însă nu sunt resurse pentru punerea în aplicare a planurilor de gestionare a lor iar cele de interes județean au o situație neclară.

POPULAȚIE

Chiar dacă există o stabilitate la rata natalității, sporul natural este negativ în Cluj deoarece avem populatie îmbătrânită moștenită. În sateliții municipiului Cluj-Napoca se înregistrează creșteri ale populație. În Florești numărul de nașteri este de 1000 pe an. Pe Dealurile Clujului, în Câmpia Transilvaniei, în zonele montane se înregistrează mult mai multe decese decât nașteri.

Există o tendință de migrație către Cluj-Napoca a populației tinere din județ din Turda sau Dej. Există și exagerări având în vedere că în Cluj există o localitate care are cel mai mare procent de populație cu studii superioare din România, Florești, unde 40% din populație are studii superioare.

Faptul că avem un procent mare de populație îmbătrânită înseamnă o presiune mare pe infrastrucura de servicii sociale. Există localități care și-au menținut vitalitatea, cele de pe coridorul Someșului, prin navetism spre zonele urbane.

Pe lângă tendința de concentrare în jurul Cluj-Napocaexistă și ciudățenii, localități rurale cu număr de locuitori mai mare decât la orașe. Florești cu 50.000 de locuitori, Baciu și Apahida care au depășit 10.000 de locuitori. „În America orice localitate cu 3000 de locuitori și un liceu e oraș. Întotdaeuna am avut probleme să le explic situația din România colegilor de la Bancă”, spune Marius Cristea, coordonatorul PATJ de la Banca Mondială.

Se restrânge importanța agriculturii, populația face naveta și lucrează în servicii, avem localități de pe coridorul Someșului care au căpătat funcțiuni industriale. 8 comune din Cluj au funcțiuni preponderent rezidențiale, însă nu încasează venituri din cote defalcate. Florești nu este cea mai bogată comună dintre cele din Cluj, ci Jucu este deoarece are parcuri industriale.

ECONOMIE

Suntem pe locul II pe țară la PIB-ul pe cap de locuitor. Am depășit Timișoara având în vedere creșterea pe serviciile de IT, outsourcing sau consultanță. Industria IT a crescut de 3 ori în ultimii 10 ani și ca număr de angajați și ca și producție. 200.000 de angajați lucrează în zona metropolitană.

Un sfert din ce produce județul este generat de profesiunile liberale. Angajații din acest sector realizează venituri duble față de salariul minim pe economie. Componenta industriilor creative a crescut. Deținem 40% din industria de spectacol din România.

Turda și Câmpia Turzii concetrează un potențial imens pentru logistică și industrie deoarece sunt racordate la infrastructura mare de transport. Și Dejul are potențial. Deja, prin parcul industrial prezent acolo a depășit Turda la numărul de salariați.

Rămâne problema Clujului, dacă se va aduce forța de muncă. „Parte din problemă se va rezolva prin automatizare. Deja România e scumpă ca destinatie de investiții raportat la salarii. Nu suntem atractivi pentru LOHN. Cred că și industria auto de la noi va avea un declin, acesta nefiind neapărat poziția băncii”, a spus Marius Cristea, cel care coordonează pentru Banca Mondială PJAT de la Cluj.

E nevoie rapid de un parc industrial la Turda-Câmpia Turzii, în zona nodului de autostradă. Nodul de la Gilău va fi interesant abia după ce se va termina Autostarda Transilvania până la Oradea. Clujul e preferat în tară având în vedere universitățile și calitatea vieții. Un studiu al nostru arăta că 15% din cei de la București vor să se mute la Cluj datorită acestor componente. A devenit și un pol IT, o concentrare de talente, însă are nevoie să mai atragă forță de muncă din afară ca să poată ajunge la 40.000-50.000 de angajați în acest sector.

Inovarea are premise bune în Județ prin prezența Universităților care au grad satisfăcător de dotări. De asemenea există un centru de cercetare al Bosch în Cluj-Napoca, la Flacăra și se mai pregătește și al doilea. 1500 de oameni din județ lucrează în cercetare.

TRANSPORT ȘI COMUNICAȚII

Drumurile din Județ sunt depășite iar proiectele de autostrăzi și drumuri rapide au orizonturi de timp 2027 (autostrada spre Oradea), 2030 (drumul expres până la Dej).

La transport feroviar sunt întârzieri în proiectul de electrificare a magistralei Oradea-Cluj. Este nevoie de modernizări sub 100 de kilometri ale rețelei în zona de legătură cu Câmpia Tuzii pentru a racorda Clujul la magistrala Brașov-Arad deja electrificată.

Singura veste bună este că în următorul exercițiu financiar al UE trenul metropolitan va avea o linie de finanțare dedicată. Se va extinde transportul public și pe inelul II de comuna din Zona Metropolitană, după alegerile locale, însă autobuzele circulă pe drumuri proaste, ceea ce face ca populația să prefere în continuare mașina personală.

Odată cu proiectul Centurii Metropolitane se rezolvă conexiuni prin sudul orașului, însă nordul rămâne descoperit. Drumul din Chinteni va fi declarat de importanță națională și va exista un traseu de ocolire Răscruci-Vultureni-Borșa.

100.000 de oameni fac naveta prin jurul orașului iar numărul accidentelor pe aceste sectoare de drum este în creștere.

Există încă localități neracordate la rețeaua de apă sau electricitate. Pentru acestea soluțiile sunt energiile alternative – biomasă, parcuri fotovoltaice. Plătim în continuare apa de ploaie.

Patrimoniu

S-a realizat o bază de date FOTO cu patrimoniul din Cluj dar încă nu există un inventar al stării de conservare al monumentelor. De asemenea, nu există date cu privire la patrimoniul industrial sau cel imaterial (arhitectură tradițională, zona de peisaje, artă populară, meșteșuguri).

La capitolul evenimente culturale Cluj-Napoca concentrează toate manifestările în timp ce comunele și orașele beneficiază doar de serbări publice organizate de Primărie. Cu organizațiile non-guvernamentale oferta culturală trebuie îndreptată în Județ.

La capitolul Turism, teoretic județul stă bine, însă practic e un dezastru. A crescut componenta turistică având în vedere festivalurile și prezența aeroportului. Cluj-Napoca are un brand agresiv, nu și județul. Nu există legătură turistică între Cluj-Napoca și Salina Turda. Pentru aceasta din urmă vin turiștii în Cluj, însă se cazează în Cluj-Napoca. Există tot felul de obiective turistice în Județ de care turiștii nu aud niciodată.

Există probleme cu alunecările de teren, cu rețeaua de școli, este nevoie de schimbarea politicii universitare de atragere a studenților străini prin calitatea învățământului, nu prin prețurile mici. Sunt probleme pe partea de cazare a studenților și e nevoie de un campus metropolitan.

Suntem pe locul III pe țară la speranța de viață, raportat la serviciile medicale, după Vâlcea și București. Cei din mediul rural din județul Cluj trăiesc cu 3 ani mai puțin decât cei din Cluj-Napoca. Există probleme foarte mari cu asigurarea asistenței medicale primare cu medici de familie. Una dintre maternitățile din Cluj funcționează într-un grajd, clădirile unităților medicale de pe Clinicilor sunt depășite, noul spital monobloc pentru copii este pus în Borhanci într-o zonă cu riscuri la alunecări de teren, spitalul regional de la Cluj este încă în stadiu incipient (evaluare oferte, peste 30, depuse pentru proiectarea obiectivului). Asigurarea serviciilor sociale pentru copii sunt inegale, lipsind din Turda și Câmpia Turzii, există zone marginalizate (Pata Rât dar și alte zone din Turda sau sate cu populație romă din Cămărasu, Cojocna etc).

Primarii de comune n-au încredere decât în GAL-uri nu și în Asociația Zona Metropolitană despre care spun că e jucăria Primăriei Cluj.

„Este nevoie de o strategie privind locuirea în Zona Metropolitană, de amenajare a unui punct astronomic de observație în Județ, de dezvoltarea unei aplicații la nivelul comunelor din Cluj cu obiective de patrimoniu dar și cu locuri de cazare unde pot gusta din specificul local”, a semnalat și arhitectul șef al Județului, Claudiu Salanță.

Câteva dintre concluziile studiilor de fundamentare făcute de Banca Mondială au fost prezentate în Comisia de Urbanism a Județului. Arhitecții din comisie au cerut ca problema de calitate a vieții să se trateze egal atât în municipiu cât și în zona periurbană pentru că în prezent ceea ce se întâmplă în Florești, Baciu dar și în celelalte localități de lângă municipiu sfidează orice logică.

„Calitatea vieții din Cluj-Napoca ar trebui să se răsfrângă și în Zona Metropolitană”, a spus arhitectul Gheorghe Elkan. El a mai militat pentru protecția severă a resurselor de apă din Județ. Arhitectul Marcel Crișan a recomandat ca atunci când se fac PUG-uri de comune, ele să restudieze și posibile legături rutiere și corecții ale rețelei actuale de drumuri.

Alți arhitecți din comisie au militat în favoarea încurajării agriculturii. Marius Cristea a ținut să spună că domeniul nu e unul de viitor pentru județ și că doar producția de hrană eco, eventual încurajarea unor cooperative publice de legume-fructe ar putea fi o direcție de viitor pentru Cluj.

După prezentarea PATJ la urbanism, arhitectul județului Claudiu Salanță a semnalat public că legislația privind urbanismul și amenajarea teritoriului necesită o actualizare urgentă care sa vizeze minimum 5 subiecte.

„1. Elaborarea de documentații urbanistice de reglementare pentru zonele funcționale (metropolitane, periurbane) care să ofere reguli similare de construire în toată zona. Nu cred că în 2020 ne permitem luxul de a reglementa urbanistic în limitele administrative. Urbanul trebuie să-și asume rolul polarizator și să răsfrângă și asupra zonelor rurale învecinate aceleași reguli. Calitatea vieții trebuie sa crească în toată zona funcțională, nu doar în urban.

Contractul între CJ Cluj și Banca Mondială pentru realizarea PATJ a fost semnat în aprilie 2019, pentru 25 de luni, la valoarea de 630.000 de euro. Banca va oferi în cadrul contractului  și asistență pentru elaborarea unui plan de acțiune detaliat pentru implementarea măsurilor propuse în PATJ, cu scopul de a asigura dezvoltarea teritorială.

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.